M-am mirat întotdeauna că femeile nu reacționează atunci când, găsindu-se la o anumită etate, aud complimente din categoria ”arătați splendid pentru vârsta dumneavoastră!”. Dincolo de stângăcia unei astfel de flatări se găsește ascunsă ideea că estetica e o categorie care ține neapărat de tinerețe, ca și cum, odată cu trecerea timpului, ea se convertește într-o chestiune care merită respect doar pentru simpla performanța de a rămâne vie. Adică, vezi dumneata, dacă unei femei de 80 de ani îi spui că, socotind câte veri a trăit, arată bine, asta înseamnă că recunoști implicit că genul ei de frumusețe nu se poate plia decât pe un fond geriatric respectabil. Că, dacă ar arăta așa la 25 de ani, i-ai spune că e o urâțenie din categoria inepuizabilă a mumei pădurii. Acest tip de politețe e, de fapt, convertirea admirației într-un fel de cochetărie ipocrită, la limita mitocăniei. Iar singurul răspuns corect pe care, în aceste condiții, o femeie bătrână îl poate da unui bărbat este: ”Nivelul dv. de testosteron e destul de ridicat, având în vedere ce mici vă sunt bilele”.
Citiţi şi
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.