Ne încălzeam la soare în mijlocul unei ierni nefireşti. Un pic de alb peste un pic de verde. Şi o bancă în nu ştiu ce culoare. Copii la joacă sau prizonieri în cărucioare pe aleile parcului. Nu mai ştiu cine pe cine ţinea de mână. Ţin minte doar că purta o haină albă. Şi că mă rodea o dilemă grea:
⁃ Care a fost cea mai mare întrebare pe care ţi-a ridicat-o moartea fratelui tău?
⁃ De ce a trebuit să moară de ziua mea, mi-a răspuns cu ochi care cărau toată tristeţea lumii.
⁃ Chiar de ziua ta s-a întâmplat?
⁃ Cu două zile înainte. De ziua mea a fost înmormântarea.
Am tăcut. Aş fi zis ceva, aş fi făcut ceva… Dar ce? Ce mai poţi schimba dintr-o astfel de talpă pe care ţi-o pune destinul? Însă tăcerea e bună uneori. Lasă loc gândurilor să înmugurească. Aşa s-a iţit o idee:
⁃ Hai să-ţi găsim o altă zi de naştere!
⁃ Hm… Într-un colţ de buză i-a răsărit poate primul zâmbet al zilei. Ar fi interesant, mi-a zis şi am simţit că-mi strânge mâna un pic mai tare.
⁃ Ce zi ţi-ar plăcea? Ce anotimp?
⁃ Nu ştiu… Poate vara…
⁃ Ne gândim. Nu e nicio grabă.
S-a cuibărit mai bine în mine şi mi-a atins umărul cu obrazul. Peste o oră conduceam în drum spre casă gândindu-mă tot la ea. Roşu la semafor. Am frânat brusc! Coincidenţă sau nu, lampa semaforului se aprinsese în aceeaşi secundă cu o luminiţă de aceeaşi culoare în capul meu. Era ea! Ideea! Venise! S-a făcut verde, dar la mine becul roşu încă pâlpâia agresiv. Merita să iau toate amenzile din lume pentru folosirea telefonului la volan. Am sunat-o.
⁃ Mi-a venit o idee bestială!
⁃ Ce idee?
⁃ Hai să facem schimb de zile de naştere. Tu o iei pe a mea, eu o iau pe a ta.
S-a făcut linişte. Cu fiecare secundă de aşteptare eram tot mai departe de ea. Doar firul invizibil dintre telefoanele noastre ne mai ţinea împreună.
⁃ De acord. Vocea îi tremurase un pic, dar m-am prefăcut că n-am observat.
⁃ Şi aşa o să se mai ducă din urâtul acelei zile. O să ai motiv de sărbătoare pentru că va fi ziua mea. O să facem un party cu prietenii.
⁃ Şi o să câştig câteva luni până să împlinesc încă un an…
⁃ Iar eu o să îmbătrânesc cu câteva luni mai devreme. Vrei?
⁃ Vreau. Îţi mulţumesc. Şi te iubesc!
⁃ Ba eu te iubesc, am contrat-o în glumă.
Când ne-am despărţit, la puţin timp după aceea, ne-am dat zilele de naştere înapoi. Nu apucasem nici măcar o singură sărbătoare inversată. Ziua mea ar fi trebuit să fie astăzi. Dar nu e.
Citiţi şi
Sunt despărțită de o lună, după o relație de patru ani
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
