– Ce faci?!
– Bine!
Atât!
Cine a-ntrebat zâmbeşte mulţumit.
Ştie, a auzit de la vecina, de la cumătru, de la careva… Ştie că te-ai despărţit, că eşti în disperată căutare a unui loc de muncă, că ai mama internată la spital sau că ai avut un accident.
Ştie că nu eşti bine, dar e mulţumit să nu audă! Pentru că nu e timp de-o vorbă.
Ar trebui să se apropie cu sufletul, să-şi frigă niţel inima alături de tine!
Dar nu e timp şi nici chef!
Tu, care tocmai te-ai ridicat din hău, tu, care te-ai agăţat cu mâinile de colţuri de stâncă, tu, pustiită fiind, spui doar:
– Sunt bine!
Apa neagră ţi-a luat tot, dacă strigi auzi doar ecoul…
Vrei doar să rezişti şi să o iei de la capăt.
Să construieşti poduri, punţi chiar şubrede, orice numai să poţi ieşi!
– Sunt bine!
Iar cel care ne întreabă e mulţumit.
Foto: Nicola D’Alessio
Purtăm măşti, colorate, relativ vesele, ne desenăm zâmbete şi ne aranjăm şuviţele de păr!
Eventual vorbim despre ploi şi despre haine, despre una despre alta… Dar avem grijă să ne oprim la timp!
Tocmai am aflat despre o femeie oarecare…
Are în jur de 40 de ani, e deja văduvă şi a pierdut şi un copil (o boală ereditară gravă, din câte ştiu)!
Trăieşte într-un sătuc, împreună cu alţi doi copii.
Nu ştiu din ce trăieşte. Din ce dă grădina ei!
Dar tocmai am aflat că nu a primit în viaţa ei o cutiuţă cu vreun cadou! Mică putea fi… dar să fie a ei! Ca o steluţă!
Femeia asta are sufletul ghem de lacrimi şi de oftat!
Dar…dacă am întreba-o ce face, ar răspunde:
– Sunt bine!
Citiţi şi
5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
