Au surprins un moment istoric, o frântură de viaţă, o durere ori o spaimă pe un chip, o bucurie trecătoare. Fotografiile memorabile îşi duc poveştile lor, le poartă prin ani şi ne emoţionează chiar dacă au trecut decenii de când au fost făcute. Timpul scurs nu mai contează, doar timpul rămas suspendat acolo în imagini ce cară în ele un trecut cu rele, bune, cu oameni care au schimbat lumea. În bine, în rău… Mai jos, o colecţie de zece fotografii iconice din anii ’40.
Hitler la Paris, 1940. Făcută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce trupele germane ocupaseră Parisul, această imagine îl arată pe Hitler, însoţit de acoliţii lui, inspectând noua cucerire. A devenit una din cele mai reprezentative imagine din anii ’40 şi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ultimul evreu în Vinnitsa, Ucraina, 1941. Această imagine a fost găsită în albumul unui soldat care făcea parte din grupul de intervenţie fascist Einsatzgruppen. Pe spatele imaginii scria moartea ultimului evreu din Vinnitsa şi transmite clar ceea ce s-a întâmplat în acest loc : toţi cei 28.000 de evrei care au locuit acolo au fost ucişi.
Revolta din ghetoul din Varşovia. Realizată în 1943, este una dintre cele mai cunoscute fotografii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ghetoul a fost casă pentru mii de evrei care au reuşit să scape de regimul lui Hitler. Impresionează teribil băieţelul care merge cu mâinile sus, având pe faţă spaima teribilă, după ce a fost găsit probabil de soldaţii nazişti în locul unde stătea ascuns.
D-Day, 1944. Fotografie realizată de Robert Capa. Ciudata imagine blurată poate să fi fost provocată de vreun asistent care a zăpăcit expunerile, dar este imaginea haosului însuși creat de război.
V-J Day, 1945. Imagine care surprinde momentul bucuriei din America după ce s-a declarat armistiţiul. În ciuda părerii generale, cei doi din imagine nu sunt iubiţi. În euforia ce a cuprins ţara, lumea a ieşit în stradă. Soldatul îşi exprima bucuria sărutând, în acea zi, fiecare femeie care îi ieşea în cale în Times Square, New York. Povestea acestei fotografii, a protagoniştilor şi a fotografului, aici.
Înălţarea steagului pe clădirea Reichstagului, 1945. Yevgeny Khaldei este fotograful care a surprins această imagine cu trupele sovietice înălţînd steagul cuceritorilor în timpul bătăliei din Berlin, pe 2 mai 1945. Este una dintre cele mai populare şi uşor de recunoscut imagini din timpul războiului, deoarece surprinde căderea nemților în mâinile sovieticilor. Victoria a venit însă după o lungă şi sângeroasă bătălie.
Înălţarea steagului pe Iwo Jima, 1945. O fotografie care arată câţiva soldaţi din marina americană înălţând cu mândrie steagul Americii pe muntele Suribachi, în timpul bătăliei de la Iwo Jima, din cel de-Al Doilea Război Mondial. Jumătate din soldaţii din imagine au murit ulterior în acea bătălie. Pentru această fotografie, Joe Rosenthal a primit premiul Pulitzer.
Bomba atomică, Hiroshima, 1945. Una din cele mai cutremurătoare imagini: explozia bombei atomice în ziua de 6 august, în Hiroshima, Japonia. A fost a două bombă atomică folosită vreodată. 150.000 de oameni au fost ucişi şi răniţi.
Primul computer, 1946. Într-o încăpere de 1.500 de metri pătraţi, se afla primul computer format din 18.000 de tuburi, zeci de cabluri şi care cântărea 30 de tone.
Dalí Atomicus, 1948. Această imagine suprarealistă a fost făcută de Philippe Halsman. Este un omagiu adus noii ere atomice şi un tribut capodoperei suprarealiste a lui Salvador Dali, Leda Atomica (în imagine se află în spate, în dreapta, după pisici). Realizarea acestei fotografii bizare a durat şase ore în care s-au făcut 28 de sărituri, în timp ce numeroşi asistenţi aruncau în aer cu găleţi cu apă, pisici şi alte obiecte.
Fiecare fotografie a impresionat, la vremea ei, în felul ei. Şi toate continuă să răscolească şi lumea de azi prin mesajul prins de fotografi la momentul potrivit.
Sursa, aici.
Citiţi şi
Scrisoare către Radu Cosașu (2)
Raiul de dincolo de alunecările de maluri
De ce nu a câștigat premiul Nobel pentru fizică “mama bombei atomice”?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
