Aniversare. Fără tort, fără lumânări, fără cadouri, fără party, fără … Prea mulți de „fără” ? Poate…
Nici de Moș Nicolae n-am primit nimic, semn că n-am fost cuminte. Dar nu-i bai. Până la vârsta asta am înțeles că nimic nu pică din cer, că viața ne oferă exact ceea ce-i cerem sau ceea ce merităm, că nu există prinți pe cai albi, nici jumătăți care să se potrivească perfect.
Am înțeles că dacă îți dorești să-l schimbi pe „fără” în „cu”, de tine depinde: de ceea ce vrei, dar mai ales de ceea ce faci. Pentru că fericirea nu este o recompensă pentru că ai păpat toată supa și ai dat „Bună ziua” la toată lumea. Nu este nici genul de „dar” pe care îl primești de la viață pentru că ai fost cuminte. O, nu… Fericirea e ca sportul. E un mușchi care trebuie exersat. Nu poți să stai cu telecomanda în mână în fotoliu și să-ți dorești un corp de vis.
Ca să ai dreptul la fericire trebuie să lupți mult, să trăiești întâi nefericirea. Trebuie să ieși din zona de confort, să-ți asumi riscuri. Se spune că cine nu riscă nu câștigă. Sunt perfect de acord. Bun, acestea fiind zise vă imaginați că nu sunt genul care să stau să aștept, iar dacă stă în puterea mea să transform șirul de „fără” în „cu”, nu stau prea mult pe gânduri. Ce fac? Bagajele.
Pentru că plec la… Paris. Adevărul e că prin Paris am trecut de nenumărate ori între România–Poitiers, însă n-am reușit niciodată să mă opresc. Știți cum e viața, o fugă continuă între destinații, schimburi de mijloace de transport: autobuz, tren, metrou, avion; o cursă contra cronometru și de compatbilizări de timpi și orare. Am exersat atât de mult încât performez la împachetat/despachetat valize. Câștig detașat la toate categoriile: timp, calitate, organizare…
Poate vă întrebați cum se face că nu m-am oprit să vizitez, dacă am trecut de atâtea ori? Ca să vă spun drept, n-am vrut. Mi-a intrat în cap ideea că Parisul trebuie să-l vezi cu cineva drag, cu cineva care să-ți spună Te iubesc, I love you, Te amo sau Je t’aime, cineva care să-ți șoptească vorbe frumoase la ureche. Să te simți special(ă) așa cum doar Parisul este. O fi un stereotip, însă pentru mine, în Orașul îndrăgostiților, nu poți să fii decât îndrăgostit(ă). Să străbați străduțele pavate la braț, să fii sărutat(ă) în sclipirile Turnului Eiffel, să urci cele 222 de scări de la Montmatre și să te oprești minute bune să te delectezi cu panorama Parisului la ceas de seară, când Orașul Luminilor se luminează de-a dreptul, să te pierzi în mulțimea de turiști de la Sacré Coeur, să te bucuri de detaliile Catedralei Notre Dame, să-ți dorești să înregistrezi totul mental, să nu uiți nimic: Arcul de Triumf, Obeliscul din Place de la Concorde, Moulin Rouge, statuile, bulevardele, muzica artiștilor necunoscuți ce încântă trecătorii la câte un colț de stradă sau la metrou pentru câțiva cenți…
Când am ajuns la Île de la Cité, la anticarii care își fac veacul pe malul Senei, mi-am amintit că Les bouquinistes mi-au picat la franceză la Bacalaureat. Parcă a fost ieri: «Les bouquinistes déposent leurs boîtes sur le parapet. Ces braves marchands d’esprit, qui vivent sans cesse dehors, la blouse au vent, sont si bien travaillés par l’air, les pluies, les gelées, les neiges, les brouillards et le grand soleil, qu’ils finissent par ressembler aux vieilles statues des cathédrales. Ils sont tous mes amis et je ne passe guère devant leurs boîtes sans en tirer quelque bouquin qui me manquait jusque là, sans que j’en eusse le moindre soupçon.» Anatole France – Le crime de Sylvestre Bonnard./„Anticarii își înșiră marfa pe parapet. Acești bravi vânzători de spirit ce trăiesc fără încetare în afară, în vânt, modelați de ploi, de ninsori, de ceață și soare, ajung să semene cu statuile din catedrale. Ei sunt toți prietnii mei și nu trec niciodată pe acolo fără să iau o carte, care nu știam până atunci că-mi lipsește”.
O lecție de franceză de acum 15 ani s-a transformat miraculos în realitate. Dacă atunci mi-ar fi spus cineva că voi ajunge să-i văd, să mă plimb printre cărțile lor, i-aș fi spus că visează. Nu m-aș fi gândit nici că voi străbate Champs-Élysées la pas, că o să mă copleșească milioanele de luminițe care împodobesc bulevardul, nici că în loc de tort o să savurez Macarons, ecleruri și clătite (Crêpes) cu caramel sărat. Că în loc de șampanie o să mă încălzesc cu ciocolată caldă și vin fiert – antidotul perfect pentru oboseală și frig, după ore lungi de promenadă. De fapt, cafenelele cochete și patiseriile ce împânzesc Parisul te tentează cu atâtea bunătăți încât trebuie să fii de piatră să nu vrei să guști croissantele, pains au chocolat sau pains aux raisins (preferatele mele).
Trag linie și fac totalul: anul acesta nu am brad de Crăciun, dar pot spune că m-am răsfățat cu priveliștea Turnului Eiffel, împodobit feeric. Nu am avut prieteni lângă mine, dar am simțit entuziasmul turiștilor care, asemeni mie, se bucurau ca niște copii de fiecare desoperire. Nu am primit cadouri, dar amintirea acestei zile o să-mi rămână toată viața pentru că Parisul înainte de Crăciun este de neuitat.
Les Champs-Elysées – Joe Dassin
Je m’baladais sur l’avenue le cœur ouvert à l’inconnu
J’avais envie de dire bonjour à n’importe qui
N’importe qui et ce fut toi, je t’ai dit n’importe quoi
Il suffisait de te parler, pour t’apprivoiser
[Refrain] :
Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées
Au soleil, sous la pluie, à midi ou à minuit
Il y a tout ce que vous voulez aux Champs-Elysées
Tu m’as dit “J’ai rendez-vous dans un sous-sol avec des fous
Qui vivent la guitare à la main, du soir au matin”
Alors je t’ai accompagnée, on a chanté, on a dansé
Et l’on n’a même pas pensé à s’embrasser
[Refrain]
Hier soir deux inconnus et ce matin sur l’avenue
Deux amoureux tout étourdis par la longue nuit
Et de l’Étoile à la Concorde, un orchestre à mille cordes
Tous les oiseaux du point du jour chantent l’amour.
[Refrain]
Citiţi şi
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
