Danemarca a fost declarată cea mai fericită ţară din lume. „Raportul Mondial al fericirii”, lucrare realizată de cercetătorii Universităţii British Columbia, a avut drept repere de analiză mai mulţi factori determinanţi pentru calitatea vieţii. Astfel, cele mai fericite ţări se identifică printr-un PIB crescut, o speranţă de viaţă mare, natalitate crescută şi, cum poate ne aşteptam, un nivel de corupţie scăzut. De asemenea, esenţiale sunt siguranţa unei asistenţe sociale de calitate, libertatea individului de a face alegeri în privinţa propriei vieţi, dar şi o dezvoltată cultură a generozităţii.
Şi totuşi, de ce Danemarca?
„Raportul Mondial al fericirii” a identificat mai multe caractersitici care fac din Danemarca cea mai fericită țară. Una dintre acestea este sprijinul consistent pe care statul danez îl acordă părinților. În timp ce femeile americane beneficiază de un concediu maternal cu o medie de 10 săptămâni, familia daneză se bucură de nu mai puțin de 52 de săptămâni libere, dintre care două săptămâni îi revin tatălui și sunt integral plătite. Iar lucrurile nu se opresc aici. Copiii danezi se bucură de sprijinul statului în educație, având acces gratuit sau cu costuri reduse în ce priveşte educaţia.
Asistența medicală este percepută de către danezi ca fiind un drept fundamental. Educația lor în această direcție îi determină să viziteze medicul de familie de peste zece ori într-un an.
Egalitatea dintre sexe este o prioritate în Danemarca, fiind una dintre țările cu cele mai multe femei în funcții de conducere. Şi primul-ministru este o femeie. Să mai amintim aici și faptul că țările nordice au fost printre primele care au acordat femeilor dreptul la vot, în Danemarca femeile votând încă din 1915.
Mersul pe jos face danezu’ frumos
Grija nordicilor pentru mediul înconjurător şi pentru priopria sănătate sunt de notorietate. Bicicleta este nelipsită din viaţa cotidiană daneză. În Copenhaga, cel mai mare şi, în acelaşi timp, cel mai populat dintre oraşele daneze, jumătate dintre drumurile zilnice, fie la școală, fie la serviciu, sunt făcute pe două roți.
Înclinația danezilor pentru bicicletă aduce, pe lângă îmbunătățirea condiției fizice și reducerea emisiilor de carbon, o semnificativă contribuție la bugetul statului. Astfel, pentru fiecare kilometru parcurs pe bicicletă, în locul mașinii, sunt economisiți aproape opt cenți, care altfel s-ar risipi în poluarea aerului, costurile accidentelor, congestionarea traficului, zgomot și uzura infrastructurii. În plus, 30 de minute petrecute zilnic pe bicicletă îmbunătățesc speranța de viață a danezilor cu până la doi ani.
Nu vă-ntreb cât mai avem noi până acolo, ci doar pe unde suntem… Deşi, trebuie să recunoaşte, sunt din ce în ce mai mulţi biciclişti și în România.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
