fragment dintr-o viitoare carte – Pilonii feminităţii
(a trebuit să răspund la următoarele întrebări: cum sunt eu? cum îmi definesc personalitatea? ce fac pentru a-mi potenţa calităţile şi cum lucrez cu defectele mele? Cum reacţionez când îmi este bine? Dar atunci când sunt tristă? Cum aş fi dacă aş putea să mă inventez? şi aşa am răspuns)
Eu cu mine… Un tandem mai ciudat nici că se putea. M-am descris odată, dintre multele dăţi când a trebuit, dintr-un motiv sau altul, s-o fac altfel decât arătându-mă :), uite-aşa: “somebody like nobody (cam trufaş, nu?). câteodată e de foarte bine, câteodată, de foarte rău, but never in between”. Decât “o femeie normală”…? Nemaivorbind că, dacă te crezi aşa, probabil că nu eşti, cum nu este nimeni. Dar nu-i asta oare parte din chichirezul vieţii?
Personalitatea? Răzgâiată. Este asta trăsătură de personalitate? Nu cred, dar e primul cuvânt care mi-a venit în minte. Acum. Altă dată, îmi vine “săgetătoare”. Pentru că îmi place la nebunie descrierea femeii-săgetător, am şi o vorbă: zodia asta a fost croită după mine! (Trufaşă, cum spuneam mai devreme.) Uneori, minunată sau minunabilă şi inteligentă de mă pot şi tăia cu mintea, alteori, chiar dezagreabilă şi nici măcar pericolul să mă zgârii în propria glagorie. Temperamentală, oh, da!, un amestec răvăşitor (citat!) de sangvinic (aer, sânge, primăvară) şi coleric (foc, bilă galbenă, vară). Nimic de apă sau pământ. Deşi acest amestec însufleţit sunt, deşi am atâta apă în celule (deh, rămân chimistă) şi mai şi beau, când nu uit, doza zilnică recomandată, tare greu am învins frica de dânsa şi am învăţat să înot. Iar cu teluricul n-am prea avut atingere decât arar, la vreo trântă blândă, accidentală, când a ieşit un pic de praf. Dar m-am scuturat repede :).
Predispoziţii? Extravertită (mă ofilesc în solitudine impusă), intuitivă (cu succes, dar o mai dau şi în bară), reflexivo-afectivă (trebuie să existe şi aşa o struţo-cămilă, că prea mă mut dintr-una într-alta, încă nepatologic :)) şi 100% perceptivă (stil de viaţă flexibil, ceva de speriat!). Dacă la carte zice că toţi suntem un amestec de temperament, caracter, aptitudini (hmm, nu le înşir că nu-i loc), inteligenţă şi creativitate (este! mai ales în vreme de criză), păi, atunci, cam astă personalitate aş avea-o. Nici mama nu mai face altă Mihaela, nici Mihaela nu mai are timp de schimbările pe care, din când în când, şi le-ar fi dorit. Una peste alta, femeie cu şi de caracter, adică o doamnă, ce… să mai zic :).
Despre calităţi şi defecte? “Brânză bună în burduf de câine”, când eram prea mică. Habar n-am de ce, totuşi, că de cartea de şcoală, dar şi de cealaltă, zău că m-am ţinut. Too good to be true, mai târziu. Am habar de ce. Off, modestia mea! Calităţile s-au rafinat, dar nici pârdalnicele de defecte n-au rămas pe loc. Am fost bună şi memorabilă, şi mii de elevi îşi amintesc cu bucurie de mine, ori sute de cititori mă plac, dar am fost şi rea şi memorabilă, şi câţiva bărbaţi îşi amintesc cu ne-bucurie de mine. Poate Sus mă vor salva, totuşi, cei mai mulţi :).
Sinceritatea faţă de mine a venit destul de târziu. Acceptarea, şi mai târziu. Şi nu pentru că s-ar fi dat vreo luptă, că am fost ţinută în braţe pământene şi celeste cât p-aci jumătate de secol. Serenă, ferită de vâltori, crize existenţiale, tsunami-uri sentimentale, angoase, nesomn, boli, nefericiri mai mari decât că nu schiez ca Alberto Tomba şi stresuri mai importante decât că fetele mele au luat foarte rar 9 în loc de 10. Dar de vreo patru ani m-am întors forţat la şcoală şi iau lecţii de viaţă din greu. Acum, când mi-e bine, plâng, şi când mi-e rău, râd. Recunoştinţă şi înţelepciune.
Să mă reinventez? Păi, asta am făcut destui ani, din lipsă de griji: mereu un alt look :). Dar abia acum mă simt reinventată cu adevărat. Scriu. Unii spun că mă ţin bine în şeaua cuvintelor şi sunt mândră de asta, pentru că de pe cai adevăraţi am mai căzut, şi, după mine, tot cuvintele sunt mai nărăvaşe :). Eu spun doar că am avut ursitoare darnice, numai că le-am lăsat darul nedesfăcut câteva zeci bune (?) de ani.
Atât. Lăsaţi, astăzi, gândurile bune să vină la mine. Le voi întoarce cu dobândă. Mulţumesc.
Citiţi şi
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Pentru toate femeile care se apropie de 50 de ani
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
