Andrei Laslău este medic rezident la Spitalul Clinic de urgenţă Sfântul Ioan din Bucureşti, secţia chirurgie generală. Este unul dintre susţinătorii dietei ketogenice, care presupune un aport în alimentaţie de 65% grasimi, 30% proteine şi 5% carbohidraţi sau chiar deloc, mai ales pentru scăderea în greutate.
Andreea Petrescu: Aţi slăbit 30 de kilograme în câteva luni, exact cum nu se recomandă. E suficientă această perioadă de timp pentru a striga “victorie!”?
Andrei Laslău: Bărbaţii întotdeauna slăbesc mai repede. Există şi mai mult de atât… 30 de kilograme în 9 săptămâni (de la 148 la 117, persoană de 1,90 m înălţime). Dar să spunem că nu fac subiectul acestei întrebări. Da, efectul secundar îl vede toată lumea de luni de zile şi cred că şi o mare parte din cei care îmi urmăresc activitatea şi au făcut la fel ca mine. Eu îmi menţin greutatea, analizele mele sunt bune, arăt OK pentru activitatea mea (eu sunt doctor, nu model). Am numai efecte secundare bune.
A.P: Aţi încercat şi alte regimuri alimentare până să vă decideţi asupra acestuia? Dacă da, care au fost efectele?
A.L: Eu nu pun accentul pe dietă. Eu pun accentul pe hrana adevărată, pe absenţa imitaţiilor alimentare, pe evitarea alimentelor care sunt non-alimente, pe evitarea procesării. Eu cred că trebuie să mănânci şi suficientă proteină – pentru a proteja muşchiul sau colagenul, şi suficientă grăsime – pentru vitamine liposolubile, funcţionare hormonală optimă, gust, saţietate, şi relativ puţini carbohidraţi pentru că au şi vitamine, minerale, fitonutrienţi, antioxidanţi, polifenoli, şi, mai ales în cazul legumelor vezi sau albe sau a fructelor puţin dulci, au un volum semnificativ. Eu pun accentul pe a şti ce mâncăm, pentru că toata lumea ţine diete, dar nimeni nu ştie ce mănâncă. Nu am încercat în mod deosebit o dietă în afara dietei keto. Cred că eram într-o permanentă perioadă de încărcare cu carbo şi grăsimi.
A.P.: Prima întrebare care mi-a venit în minte când am aflat de dieta keto-low carbs a fost: cum staţi cu colesterolul?
A.L: Foarte bine. Serios, am analizele bune. Eu nu înţeleg de ce oamenilor le e aşa de frică de grăsime… Până la urmă, enzima limitantă de viteză a sintezei colesterolului în cascada mevalonatului, Hidroxi Metil Glutaril Coenzima A Reductază (HMG-CoR) este intens potenţată de insulină, deci de glucide. Combinaţia de glucide rafinate cu grăsimi hidrogenate din majoritatea zaharoaselor, făinoaselor, produselor de patiserie şi cofetărie creşte cu mult mai mult colesterolul decât, să spunem, untul sau ouăle. Nemaivorbind de faptul că grăsimea animală creşte şi colesterolul bun, în timp ce grăsimea vegetală hidrogenată îl scade.
A.P: Cum se împacă dezvoltarea muşchilor prin sport cu un nivel scăzut de carbohidraţi şi glucide? Ni se recomandă de obicei ca după efortul fizic să compensăm pierderile de glicogen din muşchi.
A.L: Da, fiecare compensează CE PIERDE. Există inclusiv TKD – dieta ketogenică targetată, în care se consumă glucide în jurul efortului, există şi un sistem în care 3 zile stai low carb şi apoi o zi high carb şi repeţi… şi multe alte lucruri pentru sportivi. Dar asta se referă la acei 1% din populaţie care chiar fac sport, e vorba de tras de fiare, sprinturi, activitate intensă fizică.
A.P.: Similar, grăsimile şi aportul scăzut de fibre nu pot duce la probleme de digestie şi constipaţie?
A.L: Nu exista aport scăzut de fibre şi nu există constipaţie. Dacă mănânci suficiente legume verzi/albe şi suficiente salate de crudităţi, nemaivorbind de fibrele din nuci şi seminţe, nu ai cum să nu ai suficiente fibre in alimentaţie. În plus, se bea suficientă apă, se poate bea cafea, se poate bea ceai verde… Toate astea ajută. Eu nu am întâlnit problema asta, din contră.
A.P: Noi am scris în revistă de unul dintre supercentenarii planetei – Bernando La Pallo, care a împlinit 112 ani. Spune că în dieta lui îşi face loc puţină carne – mănâncă o dată, de două ori pe an – puţine lactate şi multe legume verzi, gătite mediu. Dumneavoastră susţineţi că e bine să consumăm carne şi nu sunteţi un adept al vegetarianismului. Ce i-aţi spune lui La Pallo?
A.L: În general în cazul lor e vorba de genetică. Au gene foarte bune, care le-au permis sa ajungă acolo. Iarăşi asta e ca treaba aia cu bătrâna la 100 de ani care îţi povesteşte cum ea mânca prăjeli, fuma, îi placeau cartofii prăjiţi… Deci sunt o grămadă de exemple sau de contraexemple. Ţi-aş putea spune că am văzut măicuţe, care ţineau toate posturile din an, cu cancer la sân. Glucidele rafinate cresc riscul de cancer. Asta deja există ca informaţie. Am postat la mine pe pagina de Facebook studiile din jurnale medicale recente.
A.P: Care ar fi un top 5 alimente-minune ale lui Andrei Laslău?
A.L: Nucile, avocado, nuca de cocos şi uleiul de cocos, fructele de pădure, somonul marinat… şi telemeaua maturată şi legumele verzi. Bine, cea mai bună legumă rămâne porcul. Muşchiuleţul de porc în sos de gorgonzola.
A.P: Care e cea mai veche pacientă care v-a urmat regimul şi la ce parametri medicali a ajuns, ca greutate şi nivelul glicemiei, al colesterolului, al trigliceridelor etc?
A.L: Puteţi să întrebaţi personal ambele doamne de la coverphoto (n.n: de pe pagina de Facebook) care îmi sunt paciente. Andreea Stancu este excepţional de bine, iar ultimele ei analize erau perfecte. Asta în condiţiile unui hiperinsulinism dificil. Adriana Ionescu a slăbit doar vreo 33kg, mai are de dat jos. Oamenii nu sunt ca în cărţi, perfecţi, iar dietele, ideale… Fiecare slăbeşte mai repede sau mai încet în funcţie de vârstă, metabolism, aderenţă la dietă, efortul fizic efectuat samd. La mine pe pagină au existat postări publice ale unor oameni cărora li s-au ameliorat trigliceridele, colesterolul, glicemia… Dar în special greutatea, că până la urmă oricine poate ameliora un număr din calculator cu nişte pilule… Dar e mai greu să-l motivezi să-şi schimbe stilul de viaţă şi să slăbească… Lucru ulterior văzut de toată lumea. Puteţi arunca un ochi în albumul transformări la mine pe pagină. Acolo sunt dovezile clare că funcţionează incredibil de bine tot ceea ce susţin eu, dincolo de exemplul meu personal.
A.P: Un copil poate urma aceeaşi dietă?
A.L: Dieta ketogenică într-o formă cu mult mai dură decât ceea ce promovez eu, a fost folosită şi încă este folosită în tratamentul sindroamelor epileptice refractare la medicaţia specifică epilepsiei. În special în cazul copiilor. Totodată, acolo este cea mai mare experienţă cu această dietă. Mai nou este folosită şi în ADHD, Parkinson, Alzheimer, iar studiile privind tratamentul tumorilor cerebrale sunt cel puţin încurajatoare. Mai multe informaţii despre toate astea se pot găsi la mine pe pagină, în albumul articole (cu link-urile directe catre studiile de specialitate din literatură).
A.P: Spuneaţi că un ou pe zi are efecte benefice, dar mai multe pot duce la dezechilibre. Pe pagina de facebook puneţi fotografii cu două ouă ochiuri sau chiar omlete din 3 ouă. E doar un exemplu, dar să înţelegem că mult deodată e la fel de benefic precum puţin şi rar?
A.L: Eu reacţionez bine la ouă. Îmi plac, îmi asigură saţietate, am şi surse de ţară sau cumpăr bio…Dar eu am tot spus că e dieta mea pentru mine şi că nu recomand nimănui să copieze fără discernământ ceea ce fac eu. Fiecare trebuie să testeze pe pielea lui, să vadă ce i se potriveşte, să-şi facă eventual nişte analize înainte, eventual la o lună sau două de la începerea dietei… Să înţeleagă precis în ce constă dieta şi să o ţină corect… Pentru că mulţi nu înţeleg nimic, nu citesc nimic, nu se informează, dar vor rezultate ieri. Ori asta nu se poate. Oricum, strict pe subiect… Treaba cu ouăle şi boala de inimă este mult exagerată. Repet, mai degrabă îţi creşte colesterolul de la combinaţia de margarină cu zahăr ce se găseşte în toate dulciurile şi făinoasele de pe piaţă decât de la ouă.
Dacă v-a convins, Andrei Laslău vă aşteaptă duminică la Liberty Center, la un curs de nutriţie.
Citiţi şi
“Ce să fac ca să slăbesc? Ce să mănânc? Dă-mi o listă!” Iată lista doctorului Adrian Copcea
Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?
Părerologia și sfaturile nesolicitate – ediție românească de before and after
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
