Nu că m-aş pricepe foarte bine la asta. Dar, cu puţin ajutor de ici-de colo – căci dacă nici femeile nu sunt experte la asta nu ştiu cine mai e – putem să fim eficiente, fetelor, şi nici să nu ne pară foarte rău după aceea.
Din câte mi-am dat eu seama până acum, nu merge manevra cu „loveşte în punctul vulnerabil”. De cele mai multe ori, punctul vulnerabil este şi punctul cel mai ascuns şi secret, aşa că, până ajungem noi acolo, ni se termină şi timpul, şi cheful alocat operaţiunii.
De aceea, contra-operaţiunea cere un atac multiplu concentrat pe mai multe aspecte, nu numai pe unul singur. În spiritul Sărbătorilor care se apropie, more is better sau the more, the merrier. Ideea e să sabotezi cât de mult poţi, că undeva-undeva tot vei avea succes. Nu ştiu însă care ar fi cea mai bună combinaţie. Prima care îmi vine în minte ar fi praf de chili pe lama de ras și farse de pe telefonul lui mobil cu SMS-uri porcoase către şef.
Apoi cred că în orice plan de vendetta ar fi indicat să acţionezi de una singură. Cu cât îţi strângi alături de tine o armată mai mare de prietene şi amice (vezi că acestea din urmă sunt, în general, cele mai primejdioase, amicele tale sunt amicele lumii întregi), cu atât rişti mai tare ca ideile tale diabolice, chiar dacă îmbunătăţite, să se scurgă în afară şi să transpire din gură în gură până la inamic. În plus, nu dă bine la imagine. Ia gândeşte-te oleacă! E frumos să ştie cunoştinţele tale pudrate şi rujate şi înălţate pe tocuri că răzbunarea este idealul pentru care trăieşti, cel puţin în perioada aceasta tulburată a vieţii tale? Cam cum ţi-ar sta rea şi plină de energii aricioase şi de gânduri netrebnice, când tu, rănită fiind, trebuie să plângi cu lacrimi de crocodil şi să mănânci o porţie de hrană pe săptămână?
Răzbunarea e one-woman show. Orice ajutor din afară e o capcană. Foloseste-ţi mintea, că de-aia o ai. Fii creativă şi deşteaptă de una singură. After all, it’s personal! Desigur, un strop de input extern nu strică nimănui, dar, ca să-l obţii, fii ambiguă. Nu-ţi dezvălui niciodată adevăratele intenţii. Dacă trebuie şi trebuie să te consulţi cu altă specialistă, cu una singură, utilizează fraza „O prietenă de-a mea vrea să plătească nişte poliţe şi nu ştie cum”. Nu se va prinde nimeni că e vorba despre tine.
Dacă ai meşteşugit planul combativ, atunci nu mai da înapoi de la el. Nu te culca pe o ureche, mulţumindu-te doar cu elaborarea sa complicată. Nimic nu te va umple mai tare de satisfacţie decât punerea lui în aplicare. Să concepi un Powerpoint de răzbunare perfect şi să nu-l duci la bun sfârşit este egalul unei întâlniri superbe cu un bărbat puternic, senzual, bogat, care îţi oferă câte în lună şi în stele, iar când te duce în camera de hotel, adoarme uitându-se la desene animate. Ţi-ai face ţie aşa ceva?
Regretele şi remuşcările nu îşi au rostul. I-ai distrus victimei tale viaţa sau măcar o oră din ea? OK, bine! Pune punct şi ia-o de la capăt. Mission accomplished, bravo! Simte-te bine, proiectul tău personal a eşuat pe de o parte, dar a ieşit atât de bine pe alta.
Desigur, povestea de mai sus este o fantezie, pe jumătatea în glumă. Răzbunarea nu este pentru toată lumea, pentru mine în niciun caz. Deci nu încercaţi asta acasă, după reţeta mea. Sau încercaţi, poate vouă vă iese! 🙂
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
