Luigina s-a născut pe 4 iulie 1927, într-un pitoresc sat de munte din centrul Italiei. În Subiaco, Lazio, era una din cele patru fete ale tâmplarului și fabricantului de mobilă Giovanni Lollobrigida. La 20 de ani, ieșea doar pe locul trei într-o competiție pentru desemnarea frumoasei Italiei. Opt ani mai târziu, își câștiga renumele de „La donna più bella del mondo”, după filmul cu același nume, care i-a adus și primul premiu David di Donatello pentru cea mai bună actriță.
A devenit „La Lollo”, primul sex symbol al unei Europe care se reclădea după cel de-al doilea război mondial. Într-o vreme când Italia dădea semne că renunță la neorealism în favoarea strălucirii hollywoodiene, Gina Lollobrigida a reprezentat, în filmul italian, seducătoarea prin excelență. A preferat însă să rămână seducătoarea Italiei, refuzând un contract pe termen lung la Hollywood, ca cel propus de celebrul și excentricul Howard Hugues. În 1954 câștiga Nastro d’Argento, echivalentul italian al premiilor Oscar, cu performanța din „Pâine, Dragoste și Visuri”.
A avut ca parteneri de peste ocean nume celebre ca Humphrey Bogart, Burt Lancaster, Tony Curtis, Frank Sinatra, Yul Brynner, Rock Hudson, Sean Connery, Telly Savalas, dar a revenit mereu pe bătrânul continent, spunând că nu poate sta mult timp departe de casă.
S-a căsătorit o singură dată, cu medicul iugoslav Drago Milko Skofic, o căsnicie care a durat 20 de ani și le-a dăruit un fiu. A avut multe iubiri, mulți admiratori, a fost adulată și a simțit mușcătura „detronării” de către mai tânăra Sofia Loren. În 2000, mărturisea într-un interviu acordat revistei Parade: „La școală, am studiat pictura și sculptura, dar întâmplător am devenit actriță… Am avut mulți amanți și încă trăiesc povești romantice. Am fost și sunt foarte răsfățată. Toată viața, am avut mult prea mulți admiratori.” Este o afirmație lipsită de falsă modestie, a unui actor care nu s-a atașat de rolul de actor. Tot mai rarele apariții în lumea marelui ecran, începând cu anii ’70, n-au oprit-o din a-și trăi viața. De la cinematografie a trecut la fotografie, remarcându-se ca fotojurnalist și uimind presa mondială printr-un interviu în exclusivitate cu Fidel Castro. Dialogul cu celebrul lider cubanez a apărut în Ritratto di Fidel (Portretul lui Fidel) documentar produs și finanțat de Gina Lollobrigida la mijlocul anilor ’70, dând naștere unor șușoteli insistente despre presupusa idilă a stelei de cinema cu steaua roșie a Americii Latine. Alte guri spuseseră, cu ani în urmă, aceleași povești, unde Fidel era înlocuit de Frank Sinatra sau Yul Brynner. În 1973 își publica albumul fotografic Italia Mia, în 1994 un altul – Wonder of Innocence, iar în 2003 își inaugura expoziția de sculptură, după ce ]n 1999 candidase fără succes pentru un fotoliu în Parlamentul European, cu o platformă bazată pe chestiuni umanitare.
„Mona Lisa secolului XX”, cum a mai fost alintată, nu a avut ermetismul Gretei Garbo, nici fragilitatea romantică a lui Audrey Hepburn, însă Humphrey Bogart spunea despre ea, în 1954, că „atunci când vine vorba de sex-appeal, o face pe Marilyn Monroe să arate ca Shirley Temple”, iar faimosul fotograf Philippe Halsman exclama: „Are cea mai frumoasă siluetă dintre toate actrițele pe care le-am cunoscut!” În vremea aceea, la Paris apăruse o nouă expresie în reclamele la sutiene: „Les Lollos”.
Nu i-a fost frică de timp: „O femeie la 20 de ani e ca gheața, la 30 e caldă iar la 40 e fierbinte.” Nici de rivalele mai tinere: „Loren joacă țărănci. Eu joc doamne.” Exprimările ei directe par să vină din conștientizarea propriei valori, care nu are nevoie de ipocrizia unei modestii fără sens pentru a se afirma sau face iubită. Gian Luigi Rondi, decanul criticilor de film italieni, spunea despre ea: „este o actriță completă, care poate fi realmente descrisă ca fiind și talentată și frumoasă, o combinație rareori regăsită în cinema”.
La 85 de ani, Luigina Lollobrigida are ce-și aminti, și continuă să-și trăiască pasiunile dintâi: sculptura și fotografia: „Arta înseamnă frumusețe. Am avut norocul să mă nasc cu multe talente. Fac ceea ce simt. Nu urmez moda; mai degrabă încerc să exprim emoțiile pe care le-am simțit în viața mea.”
Citiţi şi
Ce mai vor Maria și Ion azi de la căsătorie
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
