Sunt cea mai subiectivă persoană din viaţa mea. Aşa de subiectivă încât declar ca axiomă că America de Sud este cea mai frumoasă planetă de pe Pământ.
Sporovăiam cu un uruguayan în timp ce ne plimbam prin Cuenca, un orăşel în Anzii ecuadorieni pe care nu îl descriu acum pentru că subiectul subiectivităţii de azi nu e zădărârea orgoliului fanaticului care scrie mesaje pe forumuri cu ALL CAPS şi câte şase semne de exclamare la sfârşit de fraze.
Zice uruguayanul:
– Să-mi scrii când vii în Uruguay, să bem o bere.
Eu:
– Păi nu cred că vin pentru că ştiu că Uruguay e dintre ţările mai scumpe din Sudamerica, şi io-s cu rucsacu’, n-am buget mare.
– A, zice uruguayanul, era, nu mai e aşa.
– Cum, zic io într-o glumă standard pe care mi-o împinge piticul reprezentant UE din consiliul de administraţie al emisferei nordice a creierului. Cum, adică a ajuns criza şi la voi?
– Neee, zice el râzând, n-ai să vezi. La noi nu e criză d-asta cum e la voi, că pică piaţa financiară ca la domino. La noi au scăzut preţurile că n-a plouat suficient, sau a plouat prea mult, şi nu s-a făcut porumbu’ anul trecut, de exemplu.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.