Mi-am petrecut mare parte din săptămâna trecută în campusul unei facultăți din Los Angeles, California.
Pentru că fiică-mea are ziua ocupată nine to five, mi-am pierdut orele observând studenții, discutând cu ei și chiar asistând la vreo două cursuri, dintre care unul de matematică.
Apropo de disputa recentă legată de cât și cum mai citesc studenții, aici toți citesc zilnic, indiferent că studiază să devină ingineri, it-iști, economiști sau artiști.
Sunt și copii de bani gata, dar și copii cu burse, născuți în SUA, din părinți încă imigranți fără acte. Sunt tineri din toate colțurile lumii, din culturi foarte diferite. Se poartă diferit, mănâncă diferit, arată diferit, se îmbracă diferit. Dar toți citesc. De ce?
Facultatea are un sistem de nezdruncinat în favoarea cititului:
– toți profesorii dau teme, ca la școala generală, de la un curs la altul, chiar și de pe o zi pe alta. Temele se corectează și se notează, cu tot cu feed-back descriptiv din partea profesorului. Nota contează la media parțială și semestrială, când se adună cu examenul. Deci, studenții nu cunosc învățarea în salturi sau doar în sesiune. Dacă nu citesc, nu trec.
– toți studenții au bibliografii pe termen lung. Carla, de pildă, dacă nu citește 50-100 de pagini pe zi, nu poate ține pasul. Se adună atât de mult, că nu mai are cum recupera în sesiune sau la mid-terms.
– din anul doi, cam toți aspiră să fie prinși într-o echipă de cercetare, fiindcă, nah, în SUA, trebuie să îți construiești CV-ul din timp și să găsești profesori care îți pot scrie recomandări. Aici iar trebuie să citești și să prelucrezi informație, să te întâlnești cu echipa, să dai ce ai găsit mai departe; deci, alte materiale de citit;
– majoritatea au și câte o slujbă part-time; dacă vrei ca slujba să conteze și ea la cv, trebuie să fie apropiată de domeniul pe care îl studiezi. Ghici, ce? La slujbă iar ai materiale de citit, de redactat, de așezat în infografice, de corectat, de verificat etc.;
– din când în când, studenții au cursuri în care sunt sfătuiți cum să își construiască o rețea socială influentă pentru viitoarea lor carieră. Am stat şi eu la un curs din ăsta. Ce am aflat: tinerii aspiranți trebuie să îi citească frecvent pe cei mai buni reprezentanți ai domeniului lor, să se conecteze cu ei în social media, să își scrie relevant experiența pe rețelele de socializare, să se reprezinte individualizat și autentic pe sine la interviuri, să comenteze la postările pe domeniul lor de studiu; acum deja, în timpul studenției;
– în relație cu propriii profesori sau consilieri, studenții trebuie să știe să își susțină interesele, în mailuri bine elaborate și argumentate. Aici iar trebuie să fi citit destul ca să știi cum să te exprimi.
– în eseurile și examenele pe care le dai, nu poți repeta ce ai citit. Trebuie să îți folosești interfața aceea critică a gândirii pe care o testează Pisa (n.red. aveți informații actualizate la sfârșitul articolului) în Europa, încă de la 14 ani.
Am văzut și lucruri nasoale, nu idealizez.
Dar partea asta legată de cum procesează studentul informația, în ce ritm și după ce filtre este deja depășită în zonele educaționale cu pretenții. Ele își învață deja studenții să detecteze pattern-uri, bucle conceptuale, capcane ideologice, noduri de influență și cunoaștere. Și să scrie bine, să se reprezinte pe sine tot prin informație – online, la interviuri, în echipe, în cv.
La noi, studenții nu citesc pentru că nu există sistemic o constrângere practică și necesară în această direcție. Ca să ajungi să te descurci în jungla informativă de astăzi, cineva trebuie să îți dea, în anii uceniciei, niște reguli strânse ale jocului. Nu poți fi lăsat, chiar dacă ai 20-21 de ani, să te îndrăgostești de citit. Asta se întâmplă la numai 10-12% dintre copii și tineri. Din care, probabil, numai o mică parte dezvoltă și gândire analitică, de profunzime.
Guest post by Oana Moraru
Oana Moraru este consultant educațional, fondatoarea școlii private Helikon, din Călărași, și creatoarea platformei Vocea Părinților. Are o experiență de peste 20 de ani în învățământ, unde a lucrat ca profesor de română și învățător.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
#Ad
Pentru cei care aveți acum copii în formare, iată o propunere gândită pentru nevoia de a citi mult de mic, fără să te obosești, ci păstrându-ți interesul și atenția. ”Caietul pentru înțelegerea în adâncime a textului” este scris în jurul a 120 de texte foarte scurte, din nenumărate domenii ale cunoașterii, redactate de Olina Ortiz, la capătul cărora propun copiilor între 8 și 12 ani câte 5 exerciții. Acestea antrenează cele 10 operații ale gândirii critice, fără să obosească, prin repetări ritmice, în doze de 20 de minute de lucru pe zi.
Despre testele PISA
În decembrie 2023, au fost date publicității rezultatele testelor elevilor români la testele PISA 2022. Ele arată că România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, ultima fiind Bulgaria, și pe locul 45 din 81 de țări în care s-au testat competențele de bază ale elevilor de 15 ani la citire, matematică, științe.
Din 2018, nu am înregistrat niciun progres, ba chiar la matematică stăm mai prost.
51% dintre elevii români au putut atinge un nivel de bază la matematică, comparativ media OCDE de 69%.
La lectura, 58% dintre elevii români au atins nivelul de bază, adică înțelegerea unui text citit, în timp ce media OCDE e 74%.
La Științe, 56% dintre elevii români au atins nivelul de bază, media OCDE fiind de 76%.
Există și rezultate excepționale pentru elevii români, 1-4% dintre aceștia au atins cel mai avansat nivel la fiecare din cele trei competențe.
România participă la testare din anul 2000. Iată rezultatele obținute de România la testele PISA din anii trecuți, la care au participat din ce în ce mai multe țări și teritorii:
Pisa 2000 – locul 34 din 42
PISA 2006 – locul 47 din 57
PISA 2009 – locul 49 din 65
PISA 2012 – locul 45 din 65
PISA 2015 – locul 48 din 72
PISA 2018 – locul 47 din 79
Citiţi şi
Tu întreții corect aerul condiționat? Află acum!
Portret de țară în pragul tulburelului
Ce să scriu în CV la competențe și abilități sociale
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
