Mulți experți cred acum că spațiile albastre, cum ar fi lacurile, râurile, mările ar putea fi chiar mai benefice decât cele verzi.
Când Homo sapiens a evoluat pentru prima dată în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, trăiam în păduri și pe pășuni, lângă lacuri și râuri. Abia în 2007 am devenit o specie majoritară urbană. Dar pe măsură ce urbanizarea crește, accesul nostru la natură continuă să se diminueze.
Pierderea interacțiunii om-natură a fost legată de un val în creștere de tulburări de sănătate mintală. Un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că sănătatea umană, atât mentală, cât și fizică, este intrinsec legată de natură.
S-a descoperit că doar privind peisajul natural provoacă schimbări psihologice și fiziologice benefice rapide în cortizolul salivar, fluxul sanguin, tensiunea arterială și activitatea creierului. În plus, contactul cu microbii din mediul înconjurător ne poate „antrena” sistemul imunitar, întărind comunitățile microbiene bune de pe pielea noastră, din căile noastre respiratorii și din intestine.
Spațiile albastre ne oferă distrageri care ne îndepărtează mintea de la necazurile de zi cu zi ale vieții”, spune Kate Campbell, cercetător în psihologia sănătății la Universitatea Te Herenga Waka-Victoria din Wellington, Noua Zeelandă. „Sunetul valurilor, mirosul sărat al aerului, sunetul nisipului sub picioare… Senzațiile ne relaxează corpul și îi spun minții să se oprească.”
Campbell crede că oamenii au „o predispoziție înnăscută” față de mediile naturale care ne-au avantajat cândva ca specie în evoluție. Spațiile naturale care au oferit oamenilor premoderni hrană, confort și siguranță sunt probabil în stare să ofere un sentiment similar de ușurare chiar și în lumea urbană de astăzi. Petrecerea timpului în spații albastre, spune Campbell, se poate simți ca o „întoarcere acasă”.
Conceptul de sănătate albastră a apărut în urmă cu aproape 10 ani, când cercetătorii de la Universitatea din Sussex au cerut unui număr de 20.000 de oameni să-și înregistreze sentimentele în momente aleatorii. Au adunat astfel peste un milion de răspunsuri și au descoperit că oamenii erau de departe cei mai fericiți atunci când se aflau în spații albastre.
Mai recent, experții de la Glasgow Caledonian University (GCU) au descoperit că petrecerea timpului în spații albastre scade riscul de stres, anxietate, obezitate, boli cardiovasculare și deces prematur.
Niamh Smith, cercetător la GCU și coautor al studiului, spune că echipa a găsit un impact atât asupra sănătății mintale, cât și asupra sănătății generale din timpul petrecut în spații albastre. Cercetarea a legat, de asemenea, timpul petrecut în spațiul albastru de o reducere a indicelui de masă corporală (IMC) și un risc mai scăzut de mortalitate.
Chiar și sunetul apei poate fi suficient pentru a ne reduce stresul.
„Știm că există patru moduri principale prin care spațiile albastre aduc beneficii sănătății – prin activitatea fizică, reducerea stresului, oferirea unui spațiu pentru socializare și prin factorii de mediu, de exemplu, dacă un râu este mărginit de copaci, ai umbră.”
De fapt, spațiile albastre sunt atât de bune pentru sănătatea ta, încât vor putea fi prescrise de medic în următorii ani.
Anul acesta, Universitatea din Exeter colaborează cu WWT (Fondul pentru Păsări Sălbatice și Zone umede) și cu echipa de medicală a MHF (Fundația pentru Sănătate Mintală) pentru a conduce un studiu de fezabilitate care, dacă va avea succes, va duce la un studiu clinic complet privind prescrierea naturii în următorii câțiva ani. Studiile ar evalua natura ca tratament în același mod în care sunt evaluate medicamentele. Cert până acum este faptul că 65% dintre oameni consideră că vecinătatea apei le crește nivelul de bunăstare mentală.
Sursa
Citiţi şi
Ce mâncăm pentru a ne controla greutatea
Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?
Când știi că ai nevoie de o schimbare în viața ta
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
