continuarea de aici
Cum ar fi ca grija ta cea mai mare ca învățător și tată de familie, să fie sărăcia și modul în care aduni copiii sătenilor la școală, iar într-o zi, chiar înaintea începerii anului școlar, să te trezești că toate astea s-au oprit, și este necesar să pleci la război? Un război care a găsit România în instabilitate politică deplină, guvernele fiind marcate de lupte între țărăniști, liberali și Garda de Fier.
În total, în perioada 1939-1944, învățătorul Constantin Cumpănașu a petrecut 4 ani și 6 luni concentrat pe front. O dată, de două ori, de șase ori… Câteva zile, treizeci de zile, șase luni, doi ani fără două luni…
Între două astfel de perioade însămânța pământul, se împrumuta să-și țină copiii la școli și ținea lecții cu elevii școlii din comună, uneori chiar cu trupele inamice în școală. Uneori, chiar în aer liber – deși era iarnă – pentru că germanii ocupaseră toate corpurile școlii. Asculta ″radio clandestin″ sau se documenta ″pe cale particulară″, atunci când pe canale oficiale nu se primeau știri.
Cu precizie analitică, a relatat fiecare pas de început al conflictului. Și ce a urmat.
M-a mișcat fragmentul în care scrie că nu se transmit la radio vești de pe frontul de la malul Nistrului, câteva zile după cuvintele schimbătoare de destin: ″Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!″ La câteva ore după ce a consemnat în caiet, a putut constata la fața locului de ce, căci s-a trezit el însuși mobilizat la Tighina, preț de doi ani.
Este impresionant și cum Atanase, fiul celei de-a doua soții, chemat la regiment ca sergent instructor imediat ce a absolvit Școala de subofițeri de la Lugoj, a decedat pe front la puțină vreme după consemnarea din caiet. Cel mai probabil, ″Cucoana″ a aflat vestea singură, în timp ce se frământa cum să-i întrețină la școli pe copiii mai mici ai soțului ei, concentrat 1 an și 3 luni ″fără întrerupere″, în aceeași perioadă
*
Rândurile care urmează au caracteristică de bază acuratețea, și anumite aspecte sunt similare peisajului geopolitic de azi.
*
1. Focul e la Hotarul de Nord
1938
10 februarie 1938: În țară avem dictatură sub conducerea Regelui. Constituția este modificată prin plebiscit cu rezultat 98%. Codreanu dizolvă partidul său, denumit Garda de Fier. Dezleagă de jurământ pe ai săi membri, și de orice angajament. Își pregătește plecarea în Italia. Tot aici a fugit și Butenko, ministrul Rusiei la București.
Dictatura s-a format din cauza prea multor partide politice ce luaseră ființă și care cu propaganda lor demagogică zăpăciseră lumea.
Altă cauză, și mai periculoasă, este a progresului rapid al partidului „Totul pentru țară” al lui Codreanu. Deși nu e chemat la cârmă, totuși în ultimele alegeri se instalează după liberali cu cel mai mare număr de voturi. Mai fraternizează cu el și Maniu. Dl N. Iorga vorbește la radio despre pericolul conspirației și astfel se declară Dictatura. Guvernul Goga – A.C. Cuza, chemat la putere, are ca punct principal scoaterea evreilor din țară. Nu reușește, și după o lună cade de la putere.
14 aprilie 1938: Frig ca iarna. Seara punem foc în sobă. Se fac exerciții de apărare contra avioanelor în țara întreagă.
15 iunie: Se închide anul școlar. Repede mai trece timpul!
30 iunie: S-a ars pământul de secetă. Mor vitele de foame.
20 august 1938: Ne pregătim pentru deschiderea cursurilor. Văruitul în interior și exterior 800 lei, spălatul și ferestrele 300 lei, cheltuieli cu materialele 1.200. Maistorii au lucrat 3 persoane, 3 zile. Prea mult s-a plătit!
1939
15 martie 1939: Revine iarna cu zăpadă și ger. Nu mai avem nici cât un chibrit lemne de foc. Mâine plec la pădure să mai aduc. Cu tot frigul, apar primele berze, vreo 20 la număr.
Evenimente războinice: Țara mobilizează parte din armată. Focul e la hotarul de nord. Germania ocupă și ce mai rămăsese din Cehoslovacia.
21: Se mobilizează contingentele (1 – vedeți explicația în subsolul articolului) active de la toate regimentele. Ctg 1936, ´37 și ´38.
Vânt năpraznic cu lapoviță. Războiul bate la ușă. Toată lumea împrejurul primăriei, așteaptă vești prin telefon. Se fac rechiziții de cai și căruțe. Cei chemați la datorie, cât clipești au și pornit la drum.
26: Pericolul războiului pare să fie înlăturat. Totuși, din cei plecați sub arme, nu se întoarce niciunul la vatră. S-a încheiat convenția economică cu Germania. Se admite export pentru Germania din toate ce le trebuie: cereale, petrol, lemne, și se importă fier. Materialul de război, comandat în fosta Cehoslovacie, ni s-a înapoiat în urma acestei convenții. Ce vor zice Franța și Anglia, unde eram aliați cu trup și suflet? Și de care ne lega recunoștința din timpul războiului 1916-1918, cu ajutorul cărora am înfăptuit idealul național – România Mare?
28 martie: Alte vești neliniștitoare în legătură cu frământările Europei. Acum ne somează rușii să nu mai dăm germanilor cereale și petrol, că ne ocupă Basarabia. Stăm ocoliți de dușmani.
Mussolini face declarații: cere Tripoli, Djibouti de la francezi și micșorarea de taxe la trecerea prin Canalul Suez.
Abia azi semănai ovăzul. Tună și plouă. Multă umezeală.
9 aprilie: Paștile. Primăvara le primește cu zile călduroase de vară și cu zarzării înfloriți. Puișori de găină și bobocei molateci în iarba înverzită dau zilnic dijmă pentru ereți.
Italia ocupă Albania. M.S. Regele însoțit de Voievodul Mihai, inspectează trupele pe frontiera de Vest.
19 aprilie: Timpul continuă cu căldură ca-n timpul verii. Pomii, în general, au legat roadă din belșug. Grâul crește văzând cu ochii. Se simte nevoie de ploaie. Norii dau târcoale.
Italienii și nemții se zburlesc la americani și ruși, care se asociază la ideea de încercuire propusă de englezi și francezi. După Vaida, românii trimit la Berlin și pe ministrul de externe Gafencu.
Cu toate că nemții se văd iarăși amenințați de papara 1918, declară cu tărie că sunt puternici și invincibili, și că-și vor urma mai departe scopul ce-l urmăresc.
1 mai: Natura plină de viață. Pomii înverziți plini de roadă. Câmpul îmbrăcat cu semănături și iarbă, de o bogăție namaiîntâlnită de mulți ani. Umezeală, căldură, timp liniștit. Ne vizitează Maiorul I.G. Ionescu, șeful depozitului de munițiuni al Corpului I de armată – fiu al acestei comune. Admiră progresele satului, în special localul de școală.
1 iunie: Alegerile parlamentare sub regimul dictaturii. La Gura-Padinii, sătenii au făcut revoluție în regulă, contra primarului. Șase din căpetenii sunt depuse Parchetului. Cei din sat sunt hotărâți pentru o nouă revoluție, în cazul când vor fi condamnați cei ridicați cu acuzarea de instigatori și conducători de rebeliune.
10 iunie: Ploi torențiale ce nu s-au pomenit de multă vreme. Descărcări electrice înspăimântătoare.
Apa a ajuns la mal.
Anul stupilor: de ani de zile n-au roit. Anul ăsta fiecare a dat câte 2-3 roi. Grâul – o frumusețe. A dat în pârgă.
13 iunie: Iarăși ploaie torențială și furtună.
2 iulie: Secerișul grâului la jumătate, întârziat din cauza ploilor. Recolta de grâu iese foarte slabă, mănită. La piață la vânzare abia se oferă 32 lei pe ddal.
5 septembrie 1939: plec în concentrare pentru 30 zile la Tighina reg. 10 Vânători. Germania în plin război cu Polonia.
10 septembrie: deconcentrat. În Tighina n-auzi vorbindu-se decât rusește. Evrei, cel puțin 75% evrei.
Din luna august îmi oprește încă 500 lei pentru cooperativa învățătorilor, în total până azi 2.000 lei. Caracalul oprește prima rată de 1.000 lei din împrumutul de 10.000 lei din acest an.
17 septembrie: Germania trece peste Polonia superioară numeric, cu trupe motorizate și blindate, în 10 zile ocupă trei sferturi din teritoriu. Entuziasmul și vitejia poloneză mușcă pământul în fața tehnicii de oțel nemțească.
Rușii atacă din spate, ocupă vestul din țară și astfel polonii sunt nevoiți să capituleze: Guvernul, șeful marelui stat major, tezaurul și parte din trupe ce pot scăpa, se refugiază la noi în țară.
22 septembrie: Primul ministru al țării, Armand Călinescu, este asasinat de 9 criminali din Garda de Fier. Sunt prinși toți 9 și executați prin împușcare. Asemenea sunt executați toți șefii de cuiburi din țară. La Caracal execută 2 șefi: Dobinceanu și Niculescu.
9 octombrie: Zi senină cu soare, după două săptămâni de ploi continue. Niciun bob de grâu semănat până azi.
Din salariul de pe septembrie Casa Corpului Didactic București n-a mai oprit depunerea de 500 lei lunar.
S-aude, din zvon public, că rușii cer plebiscit în Basarabia.
23 octombrie: Azi am semănat grâul. Timpul se menține călduț cu umezeală.
11 noiembrie: Semănai trei pogoane de grâu. Pământul lac de apă. Niciun sfert din suprafața ce trebuie semănată nu s-a lucrat. Timpul ploios a împiedicat muncile la câmp.
1 decembrie 1939-14 aprilie 1940: concentrat la Obileni, Onești, jud. Lăpușna Basarabia. Notele zilnice cu calvarul concentrării sunt în carnetul de campanie.
1940
14 aprilie 1940: Semănăturile le găsesc frumoase.
La școală numai preoteasa Tătaru. Radu și Popescu, și ei concentrați.
Cea mai mare viitură de când m-am pomenit.
Germania ocupă Danemarca și Norvegia. În Norvegia mai întâmpină rezistența și a englezilor.
Revăd copiii care vin de la școală și pe care nu i-am văzut de astă-toamnă.
14 mai: Nicio picătură de ploaie de când am venit acasă. Până azi n-am pus porumbul.
Iată o lună trecută și Germania cucerește încă alte două țări : Olanda și Belgia. Italia stă gata să intre în război de partea Germaniei, ce se va întâmpla cu Franța și în general cu Anglia? Lumea întreagă stă îngrozită în fața forței germane. Sistemul de luptă cu parașutiști doboară orice fortăreață și orice linie de rezistență, oricum ar fi întărită.
20 mai: Abia ieri am pus porumbul. Salcâmii nu și-au desfăcut floarea.
Grâul stă galben de-o șchiapă tot din cauza frigului, deși spicul de secară a ieșit la lumină.
Germanii au cucerit fortul „505” din Linia Maginot (2) și au ajuns pe pământul Franței până la Rethel.
24 mai 1940: Plec din nou în concentrare, chemat cu telegrama no 349 din 22 V 940.
1 octombrie 1940: revin din concentrare, după ce pierdem Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul și mai mult de jumătate din Transilvania.
La 15 octombrie semăn grâul. După o perioadă de secetă, acum nu mai stau ploile.
La 30, italienii atacă Grecia.
1-10 noiembrie : la ora 3 noaptea s-a produs un cutremur de o intensitate nemaipomenită până acum în țara noastră. Dacă mai dura câteva minute, casa era ruină la pământ. La București s-a dărâmat un blochaus (3), prinzând victime sub dărâmături.
23 noiembrie: Generalul Antonescu, conducătorul statului român, sosește de la Roma, unde a avut întrevedere cu ducele Mussolini și a fost decorat de Rege. Sosit în țară, pleacă imediat în Germania.
Ungaria aderă la alianța tripartită.
Grecii ajutați efectiv de englezi rezistă italienilor și au chiar inițiativă ofensivă.
29 noiembrie: Se găsesște locul unde a fost îngopat Căpitanul Corneliu Z. Codreanu împreună cu cei 10 Decemviri și 3 Nicadori, la Jilava, într-o groapă comună lungă de 15 m pe 5 m, iar deasupra beton armat în grosime de 0,5 m. se reînhumează în Mausoleumul de la Casa Verde. Legionarii se răzbună, împușcând pe cei care i-au asasinat. Sunt împușcați Nicolae Iorga, general Gheorghe Argeșeanu, Gabriel Marinescu și alți 65 mai mici.
1 decembrie 1940: evreilor din Corabia li se confiscă averile și sunt expediați – unde vor să plece. Moara lui Marin Aderca rămâne legionarilor.(4)
12 decembrie: Scriu ziarele că pregătirile germanilor de debarcare-invadare în Anglia sunt terminate. Pe de altă parte, englezii au luat ofensiva în Africa, contra italienilor. Un general italian cade în luptă. Pe frontul grecesc, unde asemenea dau înapoi, cad doi colonei.
Timpul se menține cu moină. Învățătorii Orlea C., Orlea F. și Orlea Nouă aleg secretar al comitetului pe M. Radu, în urma stăruinței înv. C. Iliescu. Mă votează I. Popescu și C. Mitrică.
19 decembrie: Începe vacanța de Crăciun și se termină la 2 ianuarie. O asemenea inovație de vacanță nu s-a pomenit. Se motivează cu aglomerația la tren, elevi și soldați.
A căzut ceva zăpadă. Ger mijlociu.
Ziua de Crăciun: Ninge întruna de trei zile. Zăpada atinge pe alocuri 50 cm. Multă lume la biserică și belșug mare de prinoase. Preoții își pomenesc familiile prietene.
29 decembrie: Salariul pe decembrie 1940. Mă trece numai cu 2 copii în loc de 3, cu 500 lei în minus – 700 lei pe stat în loc de 1200 lei.
1941
20 ianuarie 1941: Scrisul lui Iustică în clasa a II-a, liceul I. Asan, Caracal.
Foto jurnal
Vânt aspru de la apus. Se aduc lemne de peste baltă pe gheață. Nemții stau la Dunăre, să treacă spre sud. Se zvonește că nu-i lasă bulgarii să treacă. Italienii sunt învinși de greci în Albania, cât și de englezi în nordul Africii, la Bardia (în Libia). Statele Unite dau ajutor Englezilor.
23 ianuarie 1941: Comuniștii fac revoluție. Se formează guvern militar și împreună cu legionarii înăbușă revoluția. Un grec asasinează pe un maior german în București.
24 ianuarie 1941: Comunicat de la radio. Orice revoluționar va fi împușcat, începând cu Horia Sima până la ultimul borfaș, dacă se mai întâmplă vreo dezordine, încât general Antonescu se desparte de Horia Sima.
De pe frontul din Africa se anunță că localitatea Tobruk (Libia) a căzut în mâinile englezilor.
13 februarie: Primirăm salariul pe ianuarie. Primesc 8.129 lei. Să văd pe stat ce mi se oprește.
Pe aprilie 1940 am primit pe 15 zile de funcționare lei 2.250, iar pe mai același an, am primit 4.250 lei.
Foto jurnal cu defalcarea salariului
Nemții cantonați în școală. Stau grămadă să treacă în Bulgaria. Se zvonește că bulgarii nu-i lasă să treacă la ei, că au arat drumurile și șoselele.
19 februarie: Ambasada engleză părăsește România, ca atare suntem în stare de război cu englezii.
19 februarie: întregul local de școală ocupat. Facem clasă într-o sală de la școala de fete. Mâine o ocupă și pe aceasta.
25 februarie: Până ieri am făcut lecții cu copiii ba afară, ori în clasă. Azi ploaie toată ziua, nu putem ține lecții.
24 martie: a doua serie de trupe germane trece în Bulgaria.
Iugoslavia rupe Bulgaria, trece și ea de partea Axei. Pune condiții să nu treacă prin țara ei decât transporturi de materiale și răniți, iar prin pacea ce se va încheia la sfârșitul războiului să i se dea acces la Marea Egee.
Statele Unite dau ajutor Angliei în materiale și vase de război.
Grecii se mențin cu curaj și resping orice atac italian.
În Africa, englezii merg victorioși cu toate că italienii sunt ajutați acum și de trupe de aviație germană.
Apa la mal. Timpul se menține cu vânt rece și secetos.
Radio clandestin anunță că România se pregătește să mobilizeze contra Rusiei.
25 aprilie: Azi capitulează și Grecia. Acum 10 zile a capitulat Serbia. Germania stăpână absolută pe întreaga Europă, până la granița Rusiei. Bulgaria surâde cu această ocazie unui teritoriu cuprins între Dunăre, Marea Egee, Marea Neagră și Lacul Ohrida.
Ungurii ne blamează prin presă, de câteva zile, de aliați nesinceri ai Axei.
Vine de acum și rândul Rusiei. Ce se va mai întâmpla?
5 mai 1941: Se dau lupte între englezi și armata Irakului. Aici e centrul de unde pleacă conductele de petrol ce merg la Golful Persic și în Mediterana.
În Africa de Nord, la Tobruk atacurile germanilor și italienilor sunt oprite de englezi, care contraatacă cu vigoare. Lupta se dă în centura de fortificații. Pentru prima dată când se vede un atac german oprit în loc.
Timp cald, cu ploi ușoare. Orlenii abia de azi au început să pună porumbul.
10 mai: Sărbătoarea națională a fost împlinită cu tot fastul cuvenit. Ordine din toate părțile. Ploi continue de câteva zile.
Se dă ca sigură intrarea Americii în război alături de Anglia. În Rusia mari mișcări de trupe în Occident.
24 mai: Insula Creta cade în mâna germanilor.
Hess, succesorul lui Hitler, a coborât cu parașuta în Anglia. Englezii îl țin prizonier acolo.
Timp cald, cu ploi ușoare. Porumbul răsărit. Grâului i-a dat spicul.
Cucoana(5): „Doar o încercare fu ploaia asta.”
Statul blochează grâul la 114.000 lei vagonul. Zahărul asemenea îl fixează la 43-47 lei kilogramul, care se poate cumpăra numai cu cartelă de la negustorul la care te-ai înscris.
8 iunie: Cursurile școlare au încetat atât la învățământul primar, cât și la cel secundar. Copiii promovați au sosit toți acasă.
Până mai ieri, nemții și românii se pregăteau de zor să se repeadă-n ruși. Acum lucrurile stau baltă.
România țară bogată, grânar și de toate, cu o condiție însă: dacă plouă.
18 iunie: Se dă ca sigură izbucnirea germano-română contra rușilor, chestiune de câteva zile.
De două zile plouă continuu și liniștit. Ploaie la timp, abundentă și binefăcătoare.
22 iunie: În noaptea de 21 spre 22 iunie trupele române au primit ordinul domnului general Ion Antonescu să treacă Prutul pentru recucerirea Basarabiei de la ruși.
La 28 iunie se împlinea un an de la părăsirea ei.
La ora 11 se oficie un Te-Deum după care vorbi Ștefan Ciobanu, fruntaș basarabean adresându-se moldovenilor de peste Prut. Urmă apoi concert de cântece patriotice. Despre mersul operațiilor niciun comunicat până acum.
Armata română cooperează cu armata germană.
30 iunie 1941: După o săptămână de război, marele cartier general german comunică : doborârea a 4.000 avioane sovietice, 2.000 care de asalt distruse, două armate înconjurate și cedarea Lambergului. Nu se comunică despre frontul Nistrului.
17 aprilie 1943: După 2 ani fără 2 luni, mă înapoiez din concentrare de la Tighina.
1943
Primăvară caldă și liniștită. Toate au înverzit și se dezvoltă văzând cu ochii. Călduri prea mari în raport cu timpul. Ca niciodată, balta atât de seacă de-o treci cu piciorul, ½ m. Altădată, primăvara, fără excepție, era la mal.
Sâmbătă, 1 mai 1943: Pleacă copiii la școală. De la ÎVS=5.000 lei, de la MP=7.000 lei 9 (6). S-a început semănatul porumbului pe mal.
3 mai 1943: Ploaie binefăcătoare.
Adunare națională pentru pregătirea sufletească a poporului în vederea mobilizării generale contra bolșevismului.
15 mai 1943: Plouă fără întrerupere, de 10 zile. Italienii și germanii sunt scoși definitiv din Tunisia. Armata I italiană cade prizonieră. Astfel, Africa rămâne în întregime în mâinile anglo-americanilor.
Roosevelt și Churchill sunt întruniți la Washington. Unde vor deschide noul front în Europa anglo-americanii?
8 decembrie 1943: După 6 luni de concentrare la Detașamentul de lucru Stoenești pentru corectarea râului Olt în legătură cu noul pod CFR, mă înapoiez acasă. Timpul se menține noros, cu pâclă și ceață.
Prima zi de Crăciun: Plouă ca vara.
Răzbel în casă și la răsărit rușii au ajuns la Nicopol.
__________________________
1. Însumează cetățenii născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare într-un an calendaristic
2. fortificație vastă de-a lungul graniței franco-germane
3. Termenul definește o clădire cu multe etaje. Referirea era la blocul Carlton, de 14 etaje, prăbușit cu acel prilej
4. Politica de românizare a proprietăţilor evreieşti pe cale legislativă a început în anul 1940 cu exproprierea bunurilor rurale Prin legile respective s-a interzis evreilor să dobândească sau să deţină proprietăţi rurale în România sub nici un titlu şi sub nici o calitate. “Împreună cu izgonirea evreilor din mediul rural aceste decrete au asigurat românizarea totală a satelor româneşti”
5. soția, Natalia
6. Împrumuturi de la consăteni, pentru a plăti cheltuielile școlare
urmarea, aici
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
După Iohannis. Țara nenorocită prin metoda „Neamțul”
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Portret de țară în pragul tulburelului
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
