Suntem în anii ’20, secolul e tânăr și deja am pierdut, noi, oamenii (foștii oameni?), câteva lucruri importante.
În trena revoluției tehnologice (foarte prost folosite), nu mai avem capacitatea de a purta un dialog. Toți caută aprobare și grupuri în care nimeni nu îi contrazice.
Un călduros adio esenței democrației
Esența democrației, așadar, care consta tocmai în căuta un numitor comun care să ne permită să funcționăm ca societate, a fost ruinată. Vin vremuri și mai grele pentru libertate.
Suntem tot mai proști, mai radicalizați, mai încuiați în carapacea propriilor (pre)judecăți. Și nu mai e o problemă să fii prost, dimpotrivă, ce, banii proștilor nu sunt buni?
Suntem, iată, toți comercianți de nimicuri. Piața e indicatorul succesului, iar comersanți fără cultură sau morală sunt idolii greșiți ai zilei. Au știut să vândă, domnule. Ce? Cu ce consecințe? Nu mai contează.
Insuportabilii
Nu mai avem răbdare. Totul trebuie să se întâmple instant (cine mai stă astăzi să se gândească înainte să deschidă gura să-și dea cu părerea? – astea sunt obiceiuri din mileniul II).
Iar oamenii, ființe imperfecte, n-au viteza de reacție a computerelor sau a telefoanelor inteligente, așadar sunt deja sau vor deveni insuportabili.
Tot mai greu, tot mai rar mai avem conexiuni reale, dincolo de virtualul atotputernic. Iar virtualul e o capcană. Niciun film nu mai putem să vedem fără să fim gata să îi strângem de gât pe cei care n-au văzut același lucru cu noi. Suntem, înțelegeți, fanatici, așadar imbecili.
Puterea odioasă a gloatei
În consumerism, de pildă, avem un singur arbitru: puterea gloatei. Gusturile gloatei, capriciile gloatei – totul este de acum despre și pentru gloată.
Iar gloata, fiind gloată, nu este chiar o lumină, ba dimpotrivă. Așa se lasă întunericul și e tot mai greu să scapi de tirania mulțimilor și a ideilor lor (iar gloata a abolit, dintru început, logica, adevărul și bunul-simț). Numiți o sută de lucruri mainstream din secolul XXI care să nu fie întru totul oribile. Eu nu găsesc nici zece. E groaznic, să ne gândim la altceva.
AP Photo/Niall Carson/PA
Iar viitorul ne mai aduce și moartea cuvântului scris. La început o fi fost cuvântul, dar la sfârșit nu mai este cuvântul, este imaginea, este clipul de trei secunde, redevenim cimpanzei, atât că suntem dotați toți cu cameră de filmat și tot ce mai suntem în stare să spunem sunt monosilabicele huo sau wow.
Huo!
Wow!
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Trois Couleurs: Bleu. Culoarea libertății?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
