Unul dintre lucrurile la care românii excelează este fentarea regulilor.
Urmașii unui popor care a slugărit prin istorie, ba pe la unii, ba pe la alții, ba pe la unguri, ba pe la turci, ba pe la nemernicii de grecii din Fanar, ba pe la ruși, ba pe la austrieci, ba pe la – oroare – bulgari, ba chiar și pe la romani, noi n-avem apetit pentru reguli.
Regulile sunt făcute pentru a ne păcăli, pentru a ne fura, pentru a ne înrobi, pentru a ne înjosi. Nu vedeți că și Europa tot cu zăbala pe noi… Ehe!
Noi vrem să fim liberi. Noi suntem rebeli, noi suntem aici pe veci stăpâni. Pe noi să nu ne pui să dăm cu var. Și oricum ce nu se vede se cheamă că nu există.
Regula e că nu există regulă și ne înțelegem noi, facem să fie bine, cuvântul dat e dat ca să fie luat înapoi, contractele sunt făcute ca să li se adauge acte adiționale prin care țeapa să devină perfect legală, arhitectura statului de drept e făcută să fie, pe hârtie.
Marele nostru har este să ne facem că facem: școală, anticorupție, drumuri și poduri, afaceri.
Afaceri românești: nu avem noi nevoie de corsetul funest al regulilor, nu ne trebuie nouă rigoare, ce suntem noi, vechii nemți? Noi suntem creativi, domnule. Organizarea ne repugnă. Seriozitatea e o monstruozitate, un atentat la geniul nostru popular.
Hora de la Mamaia
Muncim și noi dacă n-avem de ales, dacă nu se face, cum ar fi firesc, punte între libere, dar în ritmul nostru.
Ne place să trăim viața după ureche, ca lăutarii, nu după un set minim de norme și reguli. Astea-s pentru olandeji, pentru suedeji și alții mai puțin înzestrați pentru combinație, scurtătură, descurcăreală. Cum știe orice român: românii e deștepți. Efectiv, bubuie.
Regulile ne plictisesc, monșer. Nouă ne place să ne dăm cap în cap când ne urcăm în tramvai, ne place să avem pe cine să dăm vina, să tăiem cozile, să nu așteptăm la semafor, să ne înghesuim ca berbecii, să avem pe cineva pe care să-l cocoșăm cu munca și un prost pe care să-l pupăm în dos ca să păpăm tot.
Ăștia suntem, dragă, și cel mai mare secret al românilor, de care românii nu vor să audă, e chiar ăsta: nenorociții ăștia!, nenorociții ăia! suntem tot noi.
Cum să pui tu așa popor deosebit să se spele douăzeci de secunde pe membrele superioare și să poarte mască? Ce, suntem bolnavi? Nu s-a născut virus să nu poată fi învins de țuică, ce, sunteți copii?
Masca poate fi purtată cel mult la mișto, pe gușă, pentru a împiedica transmiterea gușitei de la român la român.
Și dacă nu vă convine, ce, vă ține cineva cu forța la noi? E o lume liberă, dragă. Puteți să vă cărați, puteți să vă duceți dracului, noi vrem să rămânem la fel, după bunul plac, în eternul cerc al hatârului și sictirului. Ce, suntem proști, să purtăm botniță, ca animalele?!
Noi suntem români, domnule, nu te joci cu noi. Păi…
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
După Iohannis. Țara nenorocită prin metoda „Neamțul”
Bolile cu transmitere sexuală – o mare problemă în lipsa educației
Vedere din trafic: cum arată o societate cu nervii la pământ
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.