CINE SUNTEM. România, în pandemie: șmecherie, prostie, hoție, sclavie (și altele)

2 April 2020

În plină pandemie cum ne aflăm ni se arată mai clar care sunt metehnele noastre. Cine avea ochi să vadă le vedea și înainte, dar prea puțini mai puteau să vadă ceva în perdeaua de fum, bâlci și solitaire între salarii.

Pandemia pangolinului vine să ne arate, cum au venit toate pandemiile înaintea ei, cine suntem, de fapt. Și cine suntem? Să alegem câteva cuvinte care să ne definească.

ȘMECHERIE. “Aleșii”, adică servitorii interesului public, cărora noi, având retard democratic, ne încăpățânăm să le spunem “aleșii” și să le suflăm în dos, sar rândurile să se testeze. Cei care nu pleacă să șpăguiască îngerii vor rămâne speciali și vor supraviețui și devastatoarei crize financiare ce va să vie. Altfel, cine să ne mai conducă? Alfabetizații?

SCLAVIE. Și acum, în fața morții, puțin se feresc să spună ce nu merge. Avem slugărnicia în ADN? “Avem de toate”, dar doar ca sclavi?

MĂGĂRIE. Îl mai știți pe Nelu Lupu? A dat covidu-n dreapta și stânga, după ce l-a luat într-un voiaj comis în trena amantlâcului, dar e bine Nelu acum, special și el. Nu vă faceți griji, deci: e bine Nelu, deși măgărie rimează cu curvie, ba chiar și cu preacurvie. Ne-am lămurit, așadar, și cu selecția naturală.

LENEVIE. Ies la iveală (mvai!) pilele, cunoștințele, relațiile, care își treceau zilele între salarii simulând cu sârg munca, în cadrul conform al dosarului cu șină. Cine ar fi crezut?

PROSTIE. Să nu ne ferim de cumplita realitate că enorm de mulți carpato-danubiano-pontici au fost înzestrați cu harul prostiei. Să nu ne ferim nici de groaznica realitate că sapienșii, îndeobște, nu sunt foarte luminați. Și să-i căinăm pe bieții bulgari care în aceste clipe grele ascultă imnul lor național. Sărmani bulgari!

HOȚIE. La adăpostul stării de urgență se fură ca în codru, ba chiar se fură în continuare și codrul însuși. Și ce ați vrea și dumneavoastră acum? Să nu se mai fure? Unde vă credeți, nene, în cantoanele Elveției? Se fură ziua în amiaza mare, nici măcar noaptea ca hoții. Ar fi și păcat să ne pierdem tradițiile. Păi, cum am rezistat noi două mii de ani, aici, înapoia oii?

BĂȘCĂLIE. Pentru că nu am fost în stare să construim un stat funcțional, pentru că n-am fost în stare să îl umplem cu cetățeni autonomi, facem și noi ce putem. Facem bășcălie de Vasilica-Viorica Vela, în straiele sale de panacotar sau schimbaș din martie ’91, de vocabularul său de repetent la școala ajutătoare de sculeri-matrițeri. Facem bășcălie și de peroada președintelui. Pe scurt: nu s-a vrut mai mult, dar nici nu ne mai facem bine. Cum ar rezuma și regele Hagi, am pus castraveți și am vrut să iasă pepeni. Dacă voiam într-adevăr să nu mai murim, trebuia să nu ne mai naștem. Sfârșit.

Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.

Și tu poți scrie pe Catchy!🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Toți acești proști plini de sine

România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea

”Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro