În timpul epidemiei de gripă din 1918 au murit 25 de milioane de oameni în mai puțin de 25 de săptămâni. S-ar mai putea întâmpla așa ceva acum? Probabil că nu; n-am fost niciodată mai pregătiți să luptăm cu o pandemie.
În două luni, noul coronavirus a declanșat o pandemie: s-a răspândit susținut și continuu simultan în mai mult de trei zone geografice. Pandemia nu se referă la mortalitatea pe care o provoacă virusul, ci la transmisibilitatea și extensia geografică. Ceea ce cu siguranță avem acum este o pandemie de frică și o alergie la știrile rele. Întreaga planetă este gripată de coronavirus. E adevărat că există o îngrijorare adâncă și o planificare masivă pentru cazul celui mai grav scenariu. Și, desigur, repercusiunile trec din sfera sănătății globale spre afaceri și politică. Dar e la fel de adevărat că nu trebuie să ne panicăm. Ar fi greșit să spunem că sunt vești bune despre COVID-19, dar sunt motive de optimism, rațiuni pentru a gândi că există căi să putem opri și învinge virusul. Și lecții de învățat pentru viitor.
1. Știm ce este
În primele cazuri de AIDS descrise în iunie 1981, ne-a luat mai mult de doi ani să identificăm virusul (HIV) care provoca boala. Cu COVID-19, primele cazuri de pneumonie severă au fost raportate în China pe 31 decembrie 2019 și până pe 7 ianuarie 2020 virusul era identificat. Genomul a fost disponibil în ziua a zecea! Știm deja că este un nou coronavirus din grupa 2B, din aceeași familie cu SARS, pe care l-am numit SARSCoV2. Boala se numește COVID-19. Se crede că e un coronavirus provenit de la șobolani. Analizele genetice au confirmat că are o origine naturală recentă (din perioada sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie) și că, deși virușii trăiesc prin mutații, rata lui de mutație ar putea să nu fie atât de mare.
2. Știm cum să-l detectăm
Testul a fost disponibil din 13 ianuarie.
3. Situația în China se îmbunătățește
Controlul strict și măsurile de izolare impuse de China au dat rezultate. De mai multe săptămâni numărul de cazuri noi scade. Monitorizări epidemiologice foarte detaliate au loc în alte țări. Răspândirea este foarte specifică pe arii geografice, ceea ce permite un control mai ușor.
4. 80% dintre cazuri sunt ușoare
Boala nu provoacă simtome sau acestea sunt ușoare în 81% dintre cazuri. În 14% dintre cazuri, simptomele pot fi severe și în 5%, critice sau fatale. Încă este neclar care este rata mortalității, dar ar putea fi mai mică decât a fost estimată până acum.
5. Oamenii își revin
Cei mai mulți oameni infectați se vindecă. Sunt de 13 ori mai multe cazurile vindecate decât decesele și proporția e în creștere. (sursa)
6. Copiii fac forme ușoare
Doar 3% dintre cazuri sunt oameni sub 20 de ani, iar mortalitatea celor sub 40 de ani este de doar 0,2%. Simptomele sunt atât de ușoare la copii – nu fac febră, nu tușesc, nu le curge nasul – încât pot trece neobservate.
7. Virusul poate fi inactivat cu spirt, apă oxigenată sau clor într-un minut
Dacă dezinfectăm suprafețele cu o soluție de etanol (62-71% alcool), apă oxigenată (0.5% peroxid de hidrogen) sau hipoclorit de sodiu (0.1% albire), virusul moare într-un minut. Cea mai eficientă metodă de a evita contagiunea este spălatul pe mâini cu apă și săpun timp de 20 de secunde.
8. Toți oamenii de știință din domeniu se ocupă de coronavirus
Este vremea cooperării internaționale în știință, cu siguranță. După numai o lună, revistele de specialitate și site-urile medicale publicau peste 164 de articole despre virus și boală ce puteau fi accesate de toți specialiștii. Se caută cu înfrigurare un vaccin, dar și tratamente, se lucrează intens în domeniul epidemiologiei, geneticii și filogeniei, diagnozei, aspectelor clinice etc.
Aceste articole au fost scrise de peste 700 de autori de pe tot mapamondul. Este știință cooperativă, împărtășită și deschisă. În 2003, în cazul epidemiei SARS, a trecut mai bine de un an pentru a se ajunge la doar o jumătate din numărul articolelor științifice de astăzi. Acum, cele mai multe reviste stiințifice au lăsat accesul liber la articolele care au ca subiect coronavirusul.
9. Deja există prototipuri de vaccinuri
Abilitatea de a crea noi vaccinuri este spectaculoasă. Sunt deja mai mult de opt proiecte care caută vaccinul împotrivat acestui virus. Există grupuri care lucrează la proiecte de vaccinuri împotriva unor virusuri similare. Deja, în America, s-au făcut primele vaccinuri pe patru voluntari.
1o. Încercările cu antivirale sunt în curs de experimentare
Vaccinurile sunt preventive. Acum este important să se găsească tratamentul pentru cei deja bolnavi. În acest scop sunt în derulare peste 80 de teste clinice care analizează tratamentele pentru coronavirus. Acestea sunt antivirale folosite deja pentru alte infecții (Ebola și SARS/MERS), deja aprobate și care sunt sigure. Au fost propuse noi terapii cu substanțe inhibitoare, cum ar fi baricitinibina, selectată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Ignacio López-Goñi este profesor de Microbiologie la Universitatea din Navarra, Spania
Citiţi şi
Cei mai buni veterinari devin copiii care au avut animale de companie
Povestea mea cu purificatorul Dyson și nesuferitul de Covid 19
Tehnologia în slujba frumuseții – Notino Beauty Electro Collection
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
