Te-am iubit cum numai un om neîncrezător poate să iubească. Adică total. Știu că nu aveam dreptul să te iubesc și totuși am făcut-o. Când ai plecat din viața mea, am simțit că mi-ai luat lumina soarelui și bucuria de a trăi. M-am simțit abandonată și distrusă. M-am tot gândit la ce am făcut rău. Mi se părea incredibil de nedrept să mi se întâmple mie asta, poate și din cauză că te-am crezut când îmi spuneai că sunt specială. Mi-o spuneau în primul rând ochii tăi minunați și abia apoi cuvintele tale. Se pare că nu am fost suficient de… specială. Mi-am dat seama că nu am făcut nimic rău, că așa trebuia să fie. Sunt iubiri care nu ar trebui să răsară și totuși o fac…
Ți-am ascultat toate temerile și toate explicațiile, le-am crezut și tot m-a durut. Mă dor în continuare toate clipele când mi-ai zâmbit, toate momentele când am crezut că ești sufletul meu pereche. Mă doare fizic lipsa lui Bună dimineața, iubito!…
Mi-am dorit să te urăsc, credeam că numai așa voi putea uita. Mi-am dorit, dar nu pot. Pentru că îmi voi reveni și fără asta, iar ura nu rezolvă nimic și nu șterge iubirea. Am vrut să scot iubirea din mine, plângând-o, dar nici asta nu a mers. Lacrimile nu vindecă. Nici cuvintele nu mai rezolvă mare lucru când iubirea moare…
Azi a fost prima zi în care am zâmbit după zile și nopți întregi de doliu. Am realizat că nimic nu-mi va aduce înapoi ce mă bucura cu numai câteva săptămâni în urmă. Nici eu nu mai sunt aceeași. Dar am găsit în mine forța de a-mi lipi sufletul sfărâmat și de a o lua de la capăt. Am fost în iad și am supraviețuit. Acum vreau să trăiesc și să mă bucur de lucruri mărunte, să mă bucur că sunt sănătoasă, că pot zâmbi, că voi putea să mă gândesc la ce a fost fără durere. M-am îmbrăcat într-o rochie roșie și am zâmbit zilelor care vor veni, zilele fără tine…
Citiți și Temeri înainte și după o despărțire. Metode să le contracarăm
Există viață și după ce moare o iubire, minunatul meu drag! Și în viața asta încape amintirea acestei iubiri, ca o relicvă care să îmi lumineze calea, bărbatul meu iubit, toamna mea dragă!
De la un Arici citire
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Prostia omenească și prostia românească
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
