Să munceşti oricând, oriunde. Cam aşa s-ar traduce pentru angajaţi “gig economy” sau economia de tip sharing, ceea în termeni tehnici autohtoni este economia la cerere sau munca la comandă. Tendinţa este tot mai răspândită la nivel mondial şi a pătruns destul de adânc şi în ţara noastră, unde a modificat deja o parte a modului de a face business.
Economia de tip “gig” sau de sharing este definită drept o piaţă online în care cererea se întâlneşte cu oferta, iar furnizorii de servicii/ freelancerii se întâlnesc cu viitorii clienţi. Primele servicii de acest fel care au apărut şi s-au răspândit cu succes au fost cele de transport şi de comenzi pentru mâncare (Uber, Lyft sau Grub Hub). Au urmat cele de închirieri de spaţii (Airbnb, CouchSurfing) sau de servicii diverse (Task Rabbit, Gog Walk, Wonolo). Iar cele care au schimbat modul tradiţional de a face recrutări au fost platformele online de talente (Upwork, OnForce, Work Market HourlyNerd sau Fiverr).
Deoarece conceptul este relativ tânăr, în multe ţări legislaţia în privinţa acestui tip de business încă nu este pusă la punct. Inevitabil, asta a condus la proteste precum cel al taximetriştilor din Europa, care au reclamat concurenţa neloială făcută de Uber. Drept consecinţă, în unele ţări serviciul a fost interzis, iar în alte părţi au fost introduse legi care să calmeze situaţia pentru moment.
California le acordă mai multe drepturi angajaţilor din “gig economy”
Legiutorii din statul nord-american au dat o lege care le oferă furnizorilor de servicii dreptul la concediu plătit, fie de odihnă, fie de boală.
Legea numărul 5, aşa cum este cunoscută, va afecta companii precum Uber sau Lyft, care au sediul în California şi care depinde de lucrătorii din “gig economy”. Unii experţi estimează o creştere cu 30% a costurilor pe care firmele le vor avea de făcut pentru a-i trata pe lucrători ca angajaţi. Pe de altă parte, opozanţii legii spun că mai afectaţi vor fi oamenii care îşi doresc un job flexibil.
Legea a apărut ca urmare a creşterii numărului de firme care explotează lucrătorii fără a le asigura protecţia cuvenită oamenilor muncii, cum ar fi asigurarea de sănătate, salariul minim şi timp liber plătit. Desigur, măsurile vor schimba natura “gig economy”, aşa că nu surprinde faptul că Uber şi Lyft au propus deja un referendum pe tema deciziei şi au pus la bătaie împreună un buget de 90 de milioane de dolari pentru a face lobby demersului.
În Regatul Unit, Uber a pierdut deja un proces în care cerea ca şoferii să fie consideraţi liber-profesionişti, nu lucrători.
Citiţi şi
Povestea finalului. Pentru că și acesta are meritele lui
Teoria ferestrelor sparte și practica pielii fără vergeturi
Te rog, pleacă din mintea și sufletul meu cu tot cu amintiri
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
