Ne-am obişnuit ca în ultimii ani să ne minunăm de schimbările climatice, să dăm vina pe factorii care le produc, dar să luăm puţine măsuri în acest sens. Schimbarea modului de viaţă al majorităţii oamenilor de pe planetă este dificil de implementat, dar necesară, dacă vrem să schimbăm mersul lucrurilor. Altfel, priorităţile personale chiar nu vor mai conta pe o planetă nelocuibilă.
Înainte de pandemie, site-ul BBC a publicat un articol în care prezintă o soluţie pentru reducerea nivelului de carbon din atmosferă: construcţiile din lemn. Iată argumentele în favoarea acestei recomandări:
– o clădire din lemn are doar 20% din greutatea unei clădiri din beton, astfel că încărcarea gravitaţională este redusă considerabil;
– la nivel global, în fiecare an se toarnă suficient beton cât să acopere întreaga suprafaţă a unei ţări de dimensiunea Angliei;
– betonul este responsabil de 4-8% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial;
– după apă, betonul este substanţa cu cea mai largă utilizare de pe planetă, utilizând nu mai puţin de 85% din totalul exploatărilor mondiale şi având ca impact direct în epuizarea resurselor de nisip;
– în schimb, lemnul reţine carbonul, după cum şi copacii, pe măsură ce cresc, absorb dioxidul de carbon din atmosferă;
– un metro cub de lemn conţine aproximativ o tonă de CO2 (în funcţie de specia copacului), echivalentul a 350 de litri de benzină;
– nu numai că lemnul îndepărtează dioxidul de carbon din atmosferă în loc să-l elibereze în timpul procesului de construire al unei clădiri, dar înlocuirea materialelor precum betonul sau oţelul dublează această contribuţie la reducerea nivelului de CO2;
– între 15% şi 28% dintre casele construite în Regatul Unit în fiecare an folosesc structură din lemn, reţinând peste un milion de tone de CO2 anual, iar creşterea numărului de locuinţe din lemn ar putea tripla eficienţa;
Citiţi şi Roma, premieră europeană – prima pictură murală care purifică aerul
– începând cu 2001, vastele păduri din Canada au emis mai mult dioxid de carbon decât au absorbit. Motivul? Dacă pădurile tinere reuşesc să reţină eficient CO2, pădurile bătrâne mai şi elimină, din cauza crengilor şi a frunzelor moarte. În natură, echilibrul acestui proces a fost stricat prin descoperirea combustibililor fosili, care a condus la eliminarea a mai mult dioxid de carbon în atmosferă decât puteau pădurile să proceseze;
– de aceea, fără îndoială, o formă de reţinere a carbonului este tăierea copacilor, proces care poate reda echilibrul pădurii şi poate oferi un important material pentru construcţii sustenabile. În pădurile unde au loc astfel de tăieri controlate vor fi replantaţi trei copaci pentru fiecare arbore doborât, astfel că o cerere majoră va duce la apariţia unor foarte vaste păduri tinere;
– repopularea pădurilor virgine cu animale sălbatice şi protejarea acestora este esenţială. Însă păduri neîngrijite, precum cele de pini, nu ajută pe nimeni şi, în plus, reprezintă în multe ţări principala cauză pentru răspândirea incendiilor de pădure.
Ce părere ai? Acum, după ce ai petrecut două luni între patru pereți, te-ai muta într-o casă de lemn, pe pământ, cu tot confortul? Dacă ar fi după mine, aș demola toate blocurile oribile comuniste din beton și le-aș oferi tuturor locatarilor câte o căsuță din lemn. 🙂
Citiţi şi
1 iunie 2020 – cronica știrilor pozitive
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
