Toate poveștile nemuritoare încep cu “a fost odată ca niciodată”. A mea nu este nemuritoare. Este trăită. Şi nu este ca niciodată. Este de când sunt eu. Pentru că povestea mea începe cu mine.
Eu, cea în care erai tu, născocit de mintea mea și înfrumusețat cu tot ce credeam eu că ești. Te-am privit în fiecare om din viața mea. Te-am mângâiat. Te-am îmbrățișat. Te-am sărutat. Te-am căutat în fiecare privire. Erai peste tot, dar încă nu te cunoșteam. Nici nu te doream. Doar știam în adâncul inimii mele că exiști.
Până într-o zi, când te-am întâlnit. Erai bucățile pe care eu le-am adunat. Și totuși un întreg. Perfect. Erai lumea toată. Te-am recunoscut. Erai tu, acela din mine.
Penelope Cruz și Daniel Day Lewis în timpul unui promo pentru filmul Nine.
M-am aruncat în tine cu nebunia unei iubiri de care nu mă credeam în stare. M-am dăruit ție ca pământul soarelui și ploilor. M-am lăsat purtată pe aripile visurilor pentru a-mi trăi realitatea. Ți-am construit casă în fiecare gând. Apoi te-am purtat în mine cu toate amintirile din alte vieți, pe care nu le cunoșteam. Acum și aici. Nu ți-am cerut decât să mă lași să te iubesc. Atât.
Și, Doamne, ce te-am mai iubit… Cu fiecare bătaie a inimii. Cu fiecare respirație. Te trăgeam în piept și-mi umflam plămânii cu tine, ca să pot trăi. Apoi te sorbeam ca o apă vie, să-mi astâmpăr setea de fericire. Ți-am crescut aripi și te-am făcut înger. Te-am pus pe piedestal și m-am închinat ție. Am ridicat altare să mă împărtășesc cu tine…
Citiţi şi Spune-mi, iubire, când nu m-ai iubit?
Iar acum, după zile muritoare, încă strălucești pe cerul meu. La fel ca în prima zi. Iar pe parcursul fiecărei zile, nu-mi doresc altceva decât să te strâng în brațe și să te privesc în ochi, să mă întorc în liniștea și pacea din mine cu tine. Să-ți simt pielea pe pielea mea atunci când mă privești în ochi și-ți strecori degetele prin părul meu. Îmi mângâi sufletul. Îmi alungi temerile. Mă trăiești în fiecare clipă de parcă ar fi ultima. Te iubesc de parcă viața mea ar depinde de asta. Simplu și firesc!
O poveste care nu va rămâne nemuritoare, ci va trăi prin noi.
Eu o simt adânc în mine și încerc să o scrijelesc în palide cuvinte pe pagini virtuale.
O poveste de oameni muritori, care se va strecura anonimă printre nemuritoarele povești.
Guest post by Aydeena
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
