Asociaţi, de obicei, cu carnea procesată, nitraţii şi nitriţii sunt consideraţi de mulţi experţi ca fiind una dintre cauzele declanşatoare de cancer. Dar sunt ei oare întotdeauna dăunători?
Nitraţii te duc cu gândul instantaneu la orele de chimie din şcoală sau, pur şi simplu, la fertilizatori. De aceea, este puţin probabil să asociezi aceşti compuşi cu propria ta cină. În această din urmă situaţie, însă, imaginea este cel mai adesea una negativă, cauzată, în mare măsură, şi de recenta interzicere a utilizării acestor conservanţi în producerea mezelurilor, pe motiv că ar avea efect cancerigen.
Însă, aşa cum se arată într-un articol BBC, relaţia dintre nitraţii/ nitriţii din dietă şi sănătate este ceva mai nuanţată decât simpla atestare a faptului că “sunt răi pentru noi”. Spre exemplu, conţinutul bogat în nitraţi naturali din sucul de sfeclă roşie are ca efect reducerea tensiunii arteriale şi creşterea performanţelor fizice. De asemenea, compuşii sunt ingredientul activ din anumite medicamente care tratează angina pectorală, o afecţiune care produce dureri în piept din cauza reducerii fluxului de sânge.
Specialiştii susţin că nitraţii şi nitriţii din legume produc efecte benefice pentru sănătate, spre deosebire de cei proveniţi din carnea procesată.
Aşadar, sunt nitraţii şi nitriţii dăunători pentru sănătate? Să vedem câteva dintre concluziile specialiştilor care au analizat problema.
– Nitraţii şi nitriţii sunt consideraţi conservanţi naturali, care suprimă eventualele bacterii dăunătoare din şuncă, salam şi anumite tipuri de brânză.
– Doar 5% dintre nitraţii din media alimentaţiei la nivel european provin din carnea procesată, în schimb ce peste 80% sunt din legumele crescute cu fertilizatori. Felul în care compuşii ajung în carne şi în legume poate fi determinant în ceea ce priveşte efectul cancerigen.
Citiți și
Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă: „Carnea în exces scurtează viața, iar depresia poate duce la cancer”
– Nitraţii sunt un compus inert, ceea ce înseamnă că este improbabil ca aceştia să fie implicaţi în anumite reacţii chimice din corp. Însă nitriţii şi efectele chimice rezultate din aceştia sunt mult mai reactivi.
– Cei mai mulţi dintre nitriţii cu care ne întâlnim nu sunt consumaţi direct, ci sunt convertiţi din nitraţi prin acţiunea bacteriilor care se găsesc în cavitatea bucală. Cercetările arată că utilizarea apei de gură anti-bacteriale stopează activitatea aceastei „fabrici orale” de nitriţi.
– Când înghiţim nitriţii, aceştia reacţionează cu mediul acid din stomac şi formează nitrozamine, dintre care unele sunt cancerigene şi sunt considerate una dintre cauzele cancerului intestinal. Totuşi, sunt necesare şi alte surse de aminoacizi, chimicale pe bază de amoniac, care se găsesc din abundenţă în mâncarea bogată în proteine. Nitrozaminele pot fi create direct în mâncarea încălzită la temperaturi înalte sau în şunca prăjită.
– Nitraţii şi nitriţii nu sunt cancerigeni propriu-zis, ci de vină este mai degrabă modul în care sunt gătite preparatele care conţin aceşti compuşi.
– Specialiştii se feresc să dea un verdict în ceea ce priveşte efectul cancerigen al nitraţilor şi nitriţilor. Aceştia consideră că şi alte elemente contribuie la dezvoltarea cancerului intestinal: hidrocarburile formate în carnea afumată sau aminoacizii din carnea gătită la foc deschis, care sunt, de asemenea, şi cauzatori de tumori.
– Cercetările arată că, totuşi, analiza nitraţilor din carne şi din legume a relevat faptul că aceştia din urmă nu au fost descoperiţi responsabili pentru apariţia anumitor tipuri de cancer.
– Alţi experţi consideră că nitraţii şi nitriţii din legume nu sunt dăunători şi că aceştia ar trebui să fie clasificaţi ca nutrienţi esenţiali ce pot preveni atacurile de cord sau cele cerebrale.
– Un raport din 2017 al Autorităţii Europene pentru Sănătatea Alimentaţiei arată că 235 mg de nitraţi pe zi este cantitatea pe care o persoană o poate consuma fără riscuri pentru sănătate.
– Ingerarea dintr-o dată a 300-400 mg de nitraţi, provenite din salata de spanac sau din sucul de sfeclă roşie, poate avea ca efect scăderea presiunii arteriale, lucru demonstrat de repetate experimente.
– Totuşi, o doză de nitraţi cuprinsă între 2 şi 9 grame poate deveni toxică pentru organism, având ca efect schimbări în hemoglobină ce devin evidente prin apariţia unei nuanţe albăstrii la nivelul buzelor şi al pielii. Situaţia este, însă, destul de puţin probabilă.
Aşadar, după toate aceste mini-concluzii, este timpul pentru concluzia cea mare. Dacă vrei să profiţi de efectele pozitive ale nitraţilor şi nitriţilor, încearcă, pe cât posibil, să îi obţii din legume şi mai puţin din carnea procesată. Cu siguranţă, suma beneficiilor o va depăşi pe cea a potențialelor efecte nocive.
Citiţi şi
Mituri și realități despre micul dejun
Cum arată dieta pentru sănătatea inimii (după cardiologii elvețieni)
Cel mai prost sfat din nutriție
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
