Câteodată este o întrebare retorică, alteori venită din partea unui străin, pe site-urile de socializare, curios din fire, care probabil se gândește că sunt vreo zgripțuroaică și niciun bărbat nu ar sta lângă o așa femeie, nu? :))). Totuși, nu mă refer la izolare totală, retragere, solitudine, ci la acea singurătate trăită după pierderea persoanei iubite care se instalează imediat după ultimele cuvinte de rămas bun. Ei bine, realitatea e cu totul alta.
Singurătatea nu este un lucru rău, atât timp cât, femeie sau bărbat fiind, simți că îți face bine. Da, avem nevoie de timp pentru noi, pentru refacere. Am ajuns la această concluzie după o relație eșuată, în urma căreia am pierdut singurul bărbat pe care l-am iubit cu adevărat, din tot sufletul și cu toată puterea mea, dar mi-am dat seama că m-am pierdut și pe mine. Și ce poate fi mai rău de atât? Sa te pierzi pe tine și să renunți la tine de dragul unui om. Am înțeles de mult că unii oameni apar în viața noastră să ne dea o lecție, alții să rămână aproape și nimic nu e întâmplător. Iar atunci când rămânem singuri, ei bine, atunci începe adevărata luptă cu tine. Mi-a fost extrem de greu să îmi dau seama cine sunt cu adevărat, ce principii aveam înainte să renunț la ele pentru un bărbat și, mai ales, ce este cu adevărat în sufletul meu. În timp ce sufeream, se dădea o luptă crâncenă înăuntrul meu, rațiunea și sentimentele erau contradictorii, totul părea a fi un război, și aveam deja câteva lupte pierdute. Lupte cu mine însămi, chiar și cu ceilalți până când am ajuns la concluzia că asta trebuie să aibă un final. Am decis să iau atitudine, să caut cauzele și, mai ales, soluțiile. Da, am ales singurătatea, am ales să petrec timp cu mine însămi și s-a dovedit a fi cel mai bun lucru.
Totul e greu la început, dar puterea se află înăuntrul nostru. Răspunsurile sunt în noi, trebuie doar să le căutăm. E necesar să îi dăm timpului timp, asa cum o rană fizică are nevoie de timp pentru a se vindeca, la fel are și sufletul atunci când țipă după ajutor. Tocmai de aceea, mi-am acordat timp mie, pentru a redeveni ceea ce am fost cândva și chiar mai bună de atât. Am redescoperit bucuria de a trăi, sentimentele frumoase din inima mea care erau ascunse după zidurile ce păreau greu de dărâmat. La asta m-a ajutat să fiu doar eu cu mine, să meditez, să mă redescopăr, să mă bucur din nou de viață în cel mai frumos mod și de fiecare clipă cu mine însămi.
Este mai mult decât adevărat că, pentru a-i iubi pe ceilalți, trebuie întâi de toate să te iubești pe tine, dar asta nu poți învăța decât atunci când ajungi să te cunoști, să sădești în inima ta iubire necondiționată, fără răutate, invidie, orgoliu și ambiție.
Tocmai de asta, sunt singură, mă iubesc pe mine și mi-am acordat timp pentru a afla ce-mi doresc cu adevărat, cine sunt și ce merit.
Guest post by Julan Anca
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
6 semne că relația se apropie de sfârșit
“Doamne, nu am înțeles niciodată de ce. Acum înțeleg”
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
