Un om fericit nu este neapărat un om care are tot ceea ce își dorește.
Nu am o relație perfectă. Ce vorbesc eu? Nu am o jumătate… Ce? Jumătate de ce, de om? Nu am un partener de viață, așa!
Nu trăiesc o iubire perfectă, o iubire de poveste, cu prinți și prințese într-o viață reală. Dar asta mă împiedică să cred cu tărie că așa ceva există? Nu!
Sunt un om fericit tocmai pentru că am curajul să cred! Am curajul să cred că, pe lângă toată ipocrizia care mă înconjoară, dincolo de tot ce înseamnă lumea materială și compromisurile pentru ea, există iubire adevărată pentru cei care nu joacă roluri în propria viață.
Nu cred în jumătăți, nu cred că oamenii au nevoie de „o jumătate” pentru a fi fericiți. Pentru început, trebuie să fii tu singur un întreg, numai așa vei fi fericit. Tu n-ai nevoie de cineva care să te completeze, atât timp cât nu ai o jumătate de creier; dacă ești singur și incomplet, ai o problemă!
Singurătatea nu este o boală, fraților! Singurătatea este cel mai mare aliat al nostru pentru creșterea spirituală, pentru autocunoaștere. Singurătatea ne ajută să ne stabilim standarde, să experimentăm, să realizăm ce ne dorim de la omul nostru și, în aceeași măsură, ceea ce nu putem accepta.
Spun asta pentru că o iubire perfectă este acea iubire plină de defecte iubibile, acea iubire în care doi oameni își iubesc defectele unul altuia, nu se iubesc doar pentru calități.
Sunt, într-adevăr, defecte pe care oamenii nu le pot accepta la alți oameni. Iar aici, de cele mai multe ori, încercăm să-l schimbăm pe celălalt, doar ca sa fie perfect pentru noi. Nu, nu asta înseamnă perfecțiune! Dacă el devine perfect pentru mine, nu va mai fi perfect pentru el, va juca un rol „de dragul iubirii”.
Lasă-l așa, imperfect cum e! Dacă-l poți iubi, iubește-l; dacă nu, dă-te mai așa! Sigur se va găsi cineva să-i iubească și lui imperfecțiunea, la fel cum va fi altul pentru tine și pentru noi toți. Trust me!
Eu am încredere că omul meu există. Nu știu cât de departe sau aproape este. Nu știu nici ce culoare au ochii lui sau dacă-i șaten ori brunet. Știu doar că-mi va îmbrățișa defectele cu toată dragostea. Știu că mă așteaptă, la fel cum îl aștept și eu.
Și el ar alerga bezmetic spre mine, dar viața ne-a spus că trebuie să avem răbdare, pentru că merită! O iubire adevărată și pură merită toată așteptarea! Aștept cumințică și nu grăbesc nimic. Am încredere că omul meu va veni atunci când eu voi fi pregătită să-l primesc.
Guest post by Ileana Vișan
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
