Primăria București a plantat iarbă pe o stație de autobuz, pentru o capitală verde.
Primarul Bacăului a acoperit iarba cu mochetă, pentru un oraș la fel de verde.
Sute de mii de copii dezabuzați se prefac că învață în școli.
Zeci de mii de oameni plictisiți se prefac a fi dascălii acestor copii.
Sute și mii de analfabeți și-au cumpărat diplome de doctorat.
Sute și mii de vânzători de diplome se prefac a fi profesori.
Zeci de mii oameni îmbrăcați în alb lucrează în niște clădiri infecte.
Zeci de mii de oameni bolnavi se prefac că se vindecă în aceste clădiri.
Zeci de mii de oameni îmbrăcați în negru cu fir aurit, plătiți de stat, propovăduiesc sărăcia, virtutea și iubirea aproapelui.
Şefii acestora, îmbrăcați în aur, cu fir negru, circulă cu mașini de lux și îi binecuvântează pe cei care s-au îmbogățit furând de la copii.
Câteva sute de oameni, fără loc de muncă, se adună într-un palat și se prefac că dau legi.
Câteva milioane de supuși, care au mai rămas, se prefac că le respectă.
Câteva zeci de alți oameni, se adună într-un alt palat, și se prefac că lucrează pentru binele românilor.
Zeci de mii de români, după ce îi ascultă, se prefac că își iau abonamente la telefon, dar aleg opțiunea „roaming”, după care se prefac că se întorc în țară.
România se preface că are un guvern, ca să simuleze că este o țară guvernată.
România se preface că are un parlament, ca să salveze prin imunitate de la condamnare locuitorii lui eterni și Liderul său Suprem.
România se preface că are instituții moderne, dar nu a mai organizat de zeci de ani (sau poate niciodată) un concurs corect pe vreun post în ele.
România se preface că are un stat de drept, dar și-a predat toate puterile în brațele unui fost buticar înconjurat de oameni la fel de drepți și deștepți, de-acolo de la el.
România se preface că este o democrație, pe care o apără cu gaze și bâte jandarmii împotriva românilor.
România se preface că este în Europa, dar urăște libertatea de expresie, diversitatea, toleranța și demnitatea umană.
România se preface că este un stat modern, dar a tăiat banii cercetării, ai culturii și ai sănătății pentru a construi statui sau alte monumente, pentru a cânta muzică patriotică și a-și trimite felicitări.
Românii se prefac a fi oameni raționali, dar subvenționează vraci, ghicitori, falși profeți din viitor și horoscoape la ceva care se numește televiziune.
Românii se prefac că sunt bogați și mândri la ei în sat, după ani de batjocură și privațiuni aiurea.
Românii se prefac că sunt cinstiți și cu frica lui Dumnezeu, închinând cruci când autobuzul în care circulă fără bilet trece pe lângă o biserică.
Românii se prefac că au o țară, pe care o sărbătoresc ca atunci când n-o aveau.
Șefii românilor se prefac că îi apără de străini, iar românii, de atâta apărare, iau calea străinilor.
Mai mulți primari și-au acordat titlul de cetățeni de onoare ai satelor din care sătenii au plecat la muncă în străinătate.
Românii se prefac că sunt români (centenar, credința strămoșească, treceți batalioane, Nadia, Hagi, Dracula, Dragnea).
Primarul Slatinei a mutilat copacii ca să-i sufoce cu plăci de tablă groasă având decupaje în formă de frunze.
Totul e simulacru. Dar nu-i bai, ne înțelegem noi cumva, că oameni suntem.
Pe Ciprian îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
