“Îmi doresc, sper, ce frumos ar fi…” De cele mai multe ori, viaţa noastră se învârte în jurului unui cuvânt: speranţă. Incapabile uneori să ne luăm viaţa în mâini, noi, femeile trăim păcatul visării şi preferăm să punem pe seama hazardului experienţele neplăcute. Şi ne mai place ceva. Ne place să aşteptăm ca lucrurile să se schimbe de la sine.
Sperăm întotdeauna că mâine, cele mai proaste momente din existenţa noastră vor fi reduse la uitare de mâna ferice a destinului, care, nu-i aşa? va aduce doar fericire. O prietenă de suflet, pe care o ador, scria zilele acestea despre ce îşi doresc femeile. Citind articolul am realizat, din nou, că din copilăria cu prinţese şi Feţi-Frumoşi, până când ajungi să îţi mângâi pe creştet nepoţii, e un drum cu multe renunţări. În fiecare anotimp al vieţii se mai duce câte un mit… Rămân însă mereu, alte şi alte speranţe. Speranţa ca EL te va iubi aşa cum scrie în poveşti şi vezi în filme, speranţa că job-ul mult dorit îţi va aduce satisfacţie, indiferent pe câte “cadavre” calci. În cazurile cu adevărat nefericite, rămân speranţe de genul: te-a lovit o dată, însă nu se va mai repeta; speranţa că paharul de alcool pe care îl bei va fi ultimul de care te vei atinge; speranţa că dacă azi, EL a plecat la alta, se va întoarce tot la tine. Şi credeţi-mă, aş putea da exemple la nesfârşit, fiindcă şi eu sunt o visătoare, dar mă tratez :).
Cum zilele tomnatice ne îndeamnă la introspecţie, n-ar fi mai bine, doamnelor, dacă am visa mai puţin şi am gândi mai mult? Aşa, matematic, pragmatic. Da, ştiu, o să spuneţi “Ce ne-am face fără speranţă?” Corect. Dar nu speraţi în van! Ai o problemă? Vorbeşte despre ea! Ai un domn “cuceritor”? Invită-l să te cucerească de pe partea cealaltă a uşii de la intrare! 🙂 Ai o dependenţă? Caută un specialist! Important este să nu laşi visul să se transforme în coşmar.
PS: Ne vedem şi pe blogul meu http://emmazeicescu.wordpress.com/
Citiţi şi
Mi-a fost dor și am mai riscat o dată
Oare atât merit? Câteva cuvinte îngrămădite pe o foaie A4, ruptă neglijent de la jumătate?
M-au numit “instabilă emoțional”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
