Omul ăsta e bărbatul vieții mele. Cu defecte pe care i le cunosc de-o eternitate. M-a ridicat când nimeni nu o mai putea face, mi-a pus comprese pe frunte când aveam temperatură ridicată și mi-a făcut părul cu ondulatorul. Mi-a ales pantofii cu toc potriviți evenimentului, fiecărui eveniment. M-a certat și s-a întors cu flori, ca să-mi reamintească cum trebuie tratată o femeie chiar și-n cele mai proaste momente ale unei relații. Mi-a pus la gât primul meu aparat foto, un Zenit, și mi-a amintit că fac parte dintr-o familie de artiști. La polul opus, totuși, mi-a dat uniformă de armată ca să mă învețe să stau dreaptă, mândră și impunătoare.
A greșit îngrozitor și a venit în genunchi la mine, plângând, implorând iertare. Mi-a demonstrat că emoțiile trebuie trăite, înțelese și împărtășite. M-a lăsat să dau cu capul de tavan, m-a luat în brațe și mi-a ascultat bătăile inimii, apoi am discutat „la rece”. Mi-a fost aproape chiar dacă era la sute de kilometri distanță.
Aaron Paul și Amanda Seyfried în ‘Fathers and Daughters’
A plâns alături de mine și mi-a înțeles toate nebuniile. Mi-a oferit un pahar de vin când a știut că orice cuvânt este de prisos. Mi-a spus povestea vieții lui, în detalii, cea până să mă cunoască și mi-a reamintit ce istorie frumoasă avem.
Mă aștepta cu mâncare caldă și-mi spunea rețetele lui secrete. Încă o mai face. Îmi spunea glume, chiar dacă eram amândoi la pământ, căci trebuia să îi râdem vieții în față. Îmi căra bagaje de zeci de kilograme, bagaje de femeie nebună care-și ia toată casa cu ea, fără să comenteze misogin. Întreba însă, pentru siguranța mea, dacă am lenjerie intimă, o pereche de pantaloni și o bluză. Știa bine ce are în casă, la fel cum știa că trage după el cel puțin trei kilograme de cosmetice.
Ochii lui verzi mă fixau și zâmbea drăgăstos la fiecare-mi reușită. Cu toate astea, se ținea strâns de mânerul ușii când eram eu la volanul mașinii.
La douăzeci și trei de ani după ce l-am cunoscut, încă face toate lucrurile astea. Mă iubește ca-n prima zi.
Da, omul ăsta chiar e bărbatul vieții mele.
Te iubesc, tata!
Guest post by Ștefania Minia
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Comunicarea în cuplu este cheia unei relații sănătoase
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
