Totul a început acum mai bine de un an. El – blogger, eu – cititoare înfocată. M-a câștigat din primul moment prin simțul umorului, sarcasmul și cinismu-i propriii. Va suna ciudat, dar de la bun început am simțit o chimie mai stranie între noi, era ca și cum ne cunoșteam dintotdeauna. Zicea ce gândeam prin articole și comentarii și-i răspundeam cu ce gândea. Cât despre felul în care arăta, am observat mult mai târziu cât de șarmant și de misterios era.
Well, într-un fel sau altul, acum mai bine de o lună s-a întâmplat neprevăzutul. Lumea care-i comentează pe blog e smart, open-minded și mai ales, are simțul umorului. I-am lăsat un comentariu la modul serios atunci, spunându-i de „chimia” simțită cândva, crezând (în mod logic) că nu mă va lua în serios. Mi-a răspuns haios, i-am răspuns la fel. Până la punctul în care i-am zis: „Găsește-mă întâi și vom vedea ce va urma”.
Pfiu, tocmai am flirtat cu X, wtf?! Râdeam și chiar dacă eram convinsă că nu-mi va găsi profilul (deși îi lăsasem intenționat indicii, just in case), speram din tot sufletul c-o va face.
Vine seara și DING!, se-aude mesageria. Era chiar X: „Hai, să te văd cum te ții de cuvânt!”. M-a făcut knock-out direct. Omul face mișto, vorbește serios sau doar se plictisește? Just to be on the safe side, l-am luat eu prima la mișto și i-am zis că întâi trebuie să negociez cu iubitul etc. Dar el vorbea serios și asta chiar m-a blocat.
Zilele următoare au fost de-a dreptul groaznice. Eram amândoi conștienți că ce-avea să urmeze avea să fie doar fizic și tocmai din acest motiv o luam razna amândoi. Programele nu ni se potriveau în vreun fel, parcă universul însuși știa și voia să ne pedepsească (și da, și el era luat).
Prin mesajele lui, mă transforma parcă într-o altă persoană. Îl voiam din ce în ce mai mult, iar frustrarea simțită în acele zile nu poate fi explicată prin cuvinte, ci mai degrabă prin violență (îmi venea constant să sparg ceva).
Printr-un miracol, după vreo două săptămâni de așteptare, am fugit de-acasă spre el. Țin să subliniez că totul devenise atât de misterios, pasional și periculos pentru amândoi, încât cele 15 minute din taxi l-au dus pe el spre horny-land, iar pe mine aproape de heart attack-land. Mi-a dat mesaj când eram în taxi să mă întrebe dacă am emoții. Nu, doar simt că fac ceva ilegal și că-mi bubuie inima ca nebuna! În rest, sunt ok!, i-am răspuns.
Nici măcar vocea nu i-o auzisem până în secunda în care mi-a deschis ușa și m-a trântit de perete în secunda doi, sărutându-mă de parcă ar fi venit sfârșitul lumii. Devenisem două animale sălbatice pe cale să se devoreze reciproc. Eram amândoi atât de high on adrenaline încât aproape terminaserăm până să începem.
Ce-am făcut noi n-a fost dragoste. A fost, mai degrabă, după cum bine a punctat și el, prima noapte a unor adolescenți în călduri. Cu toate astea, ne-am simțit extraordinar.
N-a avut mult timp (niciodată n-avea) și mi-a zis că se va revanșa data viitoare. Dată care, din păcate, n-a venit până în momentul de față.
Aș fi vrut măcar o noapte cu omul ăsta și mi-ar fi fost de-ajuns. Dar știind că probabil nu se va-ntâmpla, well, that just drives me nuts.
Revenind la ce ziceam mai devreme, da. Sunt și locuiesc cu iubitul de aproximativ patru ani. Dar trecând printr-o viață ca a mea (poate-am să scriu povestea tristă cândva), mă simțeam încuiată într-o bulă nesfârșită de rutină. Aveam nevoie disperată de un respiro, de-o evadare, ceva care să mă facă să simt în viață din nou. Iar X a creat oportunitatea perfectă.
Știu, sunt o persoană groaznică. Mai ales că nu mă simt deloc vinovată. Dar sunt încă îndrăgostită de iubit și nu l-aș putea părăsi pentru ceva la întâmplare și superficial.
Dar a fost sau n-a fost? O greșeală, un joc nevinovat, dar vinovat, un pas greșit? Sau doar doi oameni impulsivi folosindu-se unul de celălalt și atât?
A fost bine, dar n-a fost decent, sunt conștientă.
P.S. n-am scris textul ăsta ca să fiu judecată (prea aspru), ci numai ca să mă descarc.
Guest post by Sunlight
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
