Lângă un bărbat care știe cine este el, căutând să rămână centrat, liniștit și onest, oricât ar fi de provocat de mediul interior și exterior, mulțumit cu ceea ce are, dar total implicat acolo unde are cu ce, o femeie se va întoarce mereu cu plăcere. Atitudinea lui poate provoca agitații pentru femeia pornită spre control și importanță, dar nu și pentru feminitatea ei.
Femeia, indiferent dacă conștientizează asta sau nu, dacă mai are ceva viu în ea la nivelul sensibilității și feminității, se va bucura să vadă că atunci când se întoarce în brațele bărbaților din viața ei, o poate face cu cel puțin la fel de multă siguranță și încredere și că este primită cu căldură și acceptare (sau chiar încântare) și după ce și-a permis libertatea de a fi ceea ce este, de a-și respecta atracțiile și apropierile și de a-i respecta pe ceilalți, fără sa fie amenințată de calcule de interes în funcție de ce poate pierde de la cel de acasă și toate celelalte alte aspecte.
Majoritatea femeilor sunt deja condiționate și nu mai e nevoie să fie controlate, că nu își pot asuma oricum libertatea. Însă bărbații lângă care se întorc și rămân pentru că așa vor, nu pentru că sunt dependente, controlate sau nu au alte variante, sunt exact aceia care îi sprijină decondiționarea, care îi stimulează feminitatea și senzualitatea.
Femeia este excitație în sine, chiar dacă unele află asta mai greu sau omoară aspectul ăsta de tot, iar un bărbat care descurajează asta aplică o formă de agresivitate asupra feminității, făcându-le să se simtă vinovate sau anormale doar pentru că ei nu își acceptă condiția umană – că nu poți fi totul pentru o persoană. Aici, femeile nu au ce schimba, ci au doar să își vadă de viață.
Fiecare dintre noi, femeile, admiram în taină, prin adolescență, viața liberă a femeilor din filmele cu gheișe, curtezane, prostituate, femei asumate sexual, amante sau orice exprimă o formă de libertate sexuală. Însă timpul petrecut sub presiunea condiționărilor interioare și exterioare, trădarea de sine și alte calcule și împrejurări duc la degradarea a ceea ce era viu, ca să ajungi să te îndoiești și să te gândești la toate astea ca la „o chestie a tinereții”. Deși fiecare, în intimitatea ei, își amintește cât de reale erau acele sentimente.
Maturitatea erotică și asumarea ei implicit, asigură o percepție bună și o senzualitate care, pe măsură ce este alimentată, discerne tot mai clar conținuturi. Conținuturile, la rândul lor, necesită să fie susținute de voință și aspirație umană și răbdătoare ca să aibă vreo șansă să devină ceva de durată… iar menținerea în timp, încrederea relevă, de fapt, intensitatea, pasiunea și atracția.
Erotismul este o expresie a încrederii.
Atracțiile de început nu sunt atât de relevante, cum nici incompatibilitățile de început nu sunt fără șanse. Putini înțeleg atracția în sensul ei real. Pentru că mulți folosesc sexul ca să uite de ei, când sexul este exact un soi de întâlnire cu tine și cu celălalt (tolerați-mi exprimarea prea spiritualizată) în care ne abordăm împreună limitele și nu avem unde le ascunde unii de alții decât cu prețul ratării experienței și apropierii. Așa că ești pus în fata situației de a alege între a-ți menaja limitele și a prioritiza relația cu celălalt.
Invulnerabilitatea este declarația superiorității, modul în care nu îți poți lăsa la vedere blocajele, ca nu cumva celălalt să te ia de fraier sau ca atunci când celălalt le lasă la vedere, tu să fii mai bine poziționat.
Erotismul este, în esență, regăsirea dintre noi și ceilalți. Eliberarea sexualității înseamnă eliberare sufletească, înseamnă aer, vitalitate, verticalitate și plăcere. Dar pentru toate acestea, e vital să recunoști bărbații în care poți avea încrederea asta și să te asiguri că nu treci peste ceva important, oricât de puțin promițător ar putea fi în aparențe, făcându-te să omiți esențe.
Liberă ești acolo unde ești conectată la propria sensibilitate și îl simți pe celălalt dincolo de carne, iar dacă ai oportunitatea ca celălalt să fie la fel de viu, știi că acelea sunt momentele care nu mai au nevoie de cuvinte, discuții, control, preocupări… iar când simți asta, așa cum îmi spunea o prietenă, „nu mai ai întrebări despre univers, pentru ca simți tot universul în tine”.
Pe Alina o găsești întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.