Cum să încep textul ăsta? Doamna/domnișoara Iulia Sima, cred că o să analizez articolul („Nu din cauza mamelor ajung bărbații niște nesimțiți”) și aduc argumente. Așa este cel mai sănătos.
Bun. Să începem logic. Rădăcina înseamnă copilul, tulpina băiatul și vârful – bărbatul. La fel și pentru femei. Așadar, doamna Corina Neagu a atacat problema fix la rădăcină.
Apoi, îmi pare tare rău să spun asta, dar îi dau mai multă dreptate primului articol. Având în vedere că scrierea dumneavoastră este un fel de atac, țin să precizez că nu se ridică mai sus, ca argumentare, decât „atacatul”. Ambele aveți dreptate, doar că, fix în ordinea asta, e cauza (articolul Corinei Neagu) și efectul (articolul dumneavoastră).
Cauzele sunt psihologice, din familie se trage cam tot, indiferent de munca depusă mai târziu de bărbatul/ femeia care dorește să lase în urmă traume sau defecte de comportament. Vedeți psihologia copilului. Da, există cazuri de bună creștere și involuție la vârsta maturității, este adevărat, însă, tot socializarea primară și cea secundară primează. Poate să-l fi educat mama impecabil pe copil, dar acesta a văzut la tată că e absent, că nu o ajută pe mama, că stă doar la TV cu berea în mână, în timp ce mama se dă de ceasul morții să termine curățenia. Aici se naște disonanța cognitivă: fac ce m-a învățaț mama sau, subconștient, mă comport precum tata? (Valabil și pentru femei).
Să fac studii de caz, ca să explic mai bine.
Varianta 1: Victoraș e „imbecil nesimţit, transpirat şi murdar, ce-şi râgâie berea la meci, în timp ce se scarpină pe burtă” din cauza familiei, nu a mamei. Cretina îl acceptă pentru că a avut aceeași situație în casă.
Victor, împreună cu Tanti fac un copil. E Victoraș. În altă familie, doi soți dau naștere unei fetițe, e Cretina.
Victor și Tanti se ceartă zilnic, el o contrazice, e buricul Pământului, iar Tanti, că așa a învățat-o epoca, îi pune lui Victor mâncarea pe masă, îi spală și calcă hainele, face curățenie, merge la muncă și toate cele. Tanti îl învață pe Victoraș, copilul, să spele la rândul lui vase, să o ajute, să respecte femeia. În cealaltă familie, aceeași situație. Mama Cretinei o învață să ceară respect, să-și ajute partenerul. Cresc mari copiii și se întâlnesc. Victoraș știe ce l-a învățaț mama, dar fără să-și dea seama, se comportă ca tatăl său, căci asta vedea zilnic în casă. Cretina știe ce a învățat-o mama, dar, tot fără să-și dea seama, face ce făcea și ea: îi pune masa lui Victoraș, îl suflă în fund. Cretina îl acceptă pe Victoraș așa imbecil, pentru că asta a văzut toată viața. Morala: Cretina nu avea cum să-l părăsească sau să-l pună la punct, să-l facă „bărbat”, căci i se părea normală o astfel de viață.
Varianta 2: Aceeași poveste, altă perspectivă
Cretina îl cunoște pe Victoraș imbecilul, stau un timp împreună, încearcă să-l ajute să aibă un comportament mai frumos, dar apoi îl părăsește, pentru că luptă să uite ce a văzut în familie, știind că nu e sănătos pentru un copil, iar ea nu vrea să facă un copil pe care să-l crească în același mediu. Morala: ea pleacă și găsește unul pe placul ei, Victoraș rămâne același imbecil și la următoarele femei. (Nu, nu se va schimba așa ușor, doar pentru că l-au părăsit alte cinci cretine care erau bine educate)
Varianta 3: Aceeași poveste.
Victoraș o cunoaște pe Cretina, stau împreună, el trece de barierele comportamentale învățate din familie, e respectuos, o ajută pe Cretina. Aceasta, însă, face ce a văzut la mama, îi pune masa, îl suflă în fund. După 10 ani de relație, Victoraș vede că îi merge și așa și se întoarce la bazele lui comportamentale. Nu o mai ajută, nu o respectă pe Cretina, iar aceasta acceptă pentru că nu e o anormalitate, a văzut asta în familie. Morala: Cretinei îi va fi foarte greu să ia atitudine, pentru că le-a trăit pe amândouă. Victoraș era miere și lapte, așa cum a învățat-o mama să-și aleagă bărbatul, dar apoi e tunete și fulgere și iartă pentru că e normal, așa făcea și tata ei.
Morala celor trei variante: Răul e la rădăcină! Familia l-a făcut așa pe Victoraș, și Cretina este și ea victima unei familii nefericite.
„Bărbaţii nesimţiţi continuă a fi nesimţiţi nu din cauza educaţiei, ci, la o analiză simplă, la rece, a situaţiei reale, pentru că sunt acceptaţi aşa de tone de femei! ” Acele tone de femei sunt tot rezultatul familiei lor și al epocii.
„Aici este problema, dragă doamnă, la faptul că trăim într-o societate bolnavă, în care rolul mamei este mult prea şters. Rolul femeii, însă, va fi întotdeauna de cel puţin 50% din esenţa oricărei probleme…” Țin să vă amintesc că mama e femeie, nu extraterestru, deci da, aveți dreptate, rolul femeii este de 50%, iar rolul bărbatului de restul de 50%.
Și acum, ca să închei într-o notă frumoasă, o altă poveste.
Victoraș are o familie unită, care se ajută, se respectă, deci îi va fi cam greu să devină imbecil, chiar și la presiunile anturajului și societății, pentru că el știe ce armonie are în familia lui datorită acestui comportament. Cretina, la fel. Cei doi formează o familie frumoasă, dau naștere unui copil, care, la rândul lui, va crește armonios.
Educația nu se oferă numai din cuvinte, ci din exemple. Faptele trebuie, mai întâi, să existe și apoi să fie întărite de cuvinte. Altfel, cuvintele spuse nu au baza pe care să se clădească.
Morala mare a articolului? Rădăcina e copilul, tulpina e exemplul părinților, iar vârful e rezultatul acelor exemple.
Așa, rădăcina înseamnă copilul, tulpina băiatul și vârful bărbatul – Victoraș al nostru, care poate fi imbecil sau poate fi un domn; respectiv copilul, fata și femeia – Cretina noastră, care poate fi o prostuță sau poate fi o femeie cu principii trainice.
Guest post by Ștefania Minia
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Ziua în care am divorțat de mama
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
