Am pierdut şapte minute fumând o țigară proastă şi încă vreo cinci minute dând scroll pe Facebook. Persoana din fața mea, nefumătoare, s-a plictisit groaznic. Am ieșit să vorbim, nu ne mai văzusem de mult… Între timp, realizez că țigara mi s-a fumat mai mult singură şi-mi aprind alta. Încerc să port o discuție, dar persoana respectivă îşi tot strâmbă ba nasul, ba gura, când dau, neintenționat, fum spre ea. Îmi zice că şi-a vopsit părul. N-am băgat de seamă, era cam mult fum acolo. În 30 de minute am folosit mai puține cuvinte decât țigări.
În drum spre taxi, îmi mai aprind o țigară. Ca de „rămas-bun”, că urma să plecăm separat. Îl întreb pe şofer dacă se fumează şi-mi zice că da, dar să stau în față, că n-are scrumieră. Nici gând… mi-arunc țigara cu regret. Mă urc în spate şi-aştept s-ajung mai repede acasă. Număr semafoarele. Cum dracu le-am prins pe toate pe roşu?
A doua zi, la cafea, descopăr că mai am doar două țigări şi destule notificări pe Facebook. Dar şi vreo 10 e-mailuri de la Best Jobs. Ma gândeam că n-or să-mi ajungă sau c-or să se fumeze singure în timp ce eu citesc. Asa s-a şi întâmplat. Văd un e-mail cu o ofertă de vacanţă. Mă uit în portofel şi mai am vreo 50 de lei până la salariu. Şi mai sunt vreo două zile până la atunci. Şi nimic de mâncare. Dar n-am nici țigări. Ce naiba să fac? Mă gândeam să-mi iau iar la bucată, dar am şi-acum datorie „pe carnet”. Mă încumet şi merg să-mi iau un pachet şi nişte semi-preparate de la Mega. Revin acasă, fumez vreo trei, dau pe Sfântul Scroll continuu, văd că lumea se distrează, se duce la concert. Eu de când n-am mai fost? M-aş duce azi, dar cu ce?…
Plec la serviciu. „Chef” mare. În drum spre serviciu, îmi mai aprind una că „cine ştie când ies în pauză”. Pauza de prânz am împărțit-o în pauze mai mici, ca să ies la mai multe țigări. Mi-am luat de dimineață pachetul, ora 16:00 şi eu mai am doar nouă țigări. Ştiu că am dat două, în rest, aşa mult am fumat? Sigur mi-a furat cineva din ele. Nu le mai las pe birou.
Monotonia de la muncă mă face să-mi iau o bere în drum spre casă. Iau două, ca să nu mai cobor mai târziu. Berea cere țigară. Ajung acasa cu opt, că am fumat şi una în drum spre tramvai, când am plecat de la muncă. Mă întind la vorbă cu câțiva prieteni, beau berile, fumez vreo şase țigări, deci vreo trei de bere. Râd, mă simt bine pe moment.
Următoarea zi, la cafeaua de dimineață, mă trezesc iar cu două țigări în pachet. Când am fumat eu atât? Mă uit în portofel şi descopăr ascunse câteva monede de 10 şi 50 de bani. Vreo trei lei şi ceva. Măcar să-mi iau trei țigări la bucată până scot salariul…
Guest post by Maria Petre
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Singurul 1 Mai de care îmi amintesc
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
