Dragă Lorelei, vreau să îţi spun că nu eşti singură şi că ai o forţă interioară foarte mare, pe care să o dezvolţi cât poţi de mult, mai ales în urma experienţei descrise în textul tău. Am avut şi eu o experienţă asemănătoare: aceleaşi stări contradictorii, stimă de sine din ce în ce mai scăzută, deznădejde şi suferinţă cauzate de un om cu probleme, pe de-o parte, şi de lipsa mea de iubire de sine, pe de altă parte. Când toate persoanele din jur (inclusiv fostele) au probleme în viziunea lui, e clar că el e, de fapt, problema.
Şi eu am avut o relaţie cu un om care nu putea trăi fără să mintă şi să mă fure atât de bani, cât şi de energie, încredere şi stimă de sine. Greşeala mea a fost că, inconştient, voiam să cred în el, îl iubeam, îmi plăcea felul lui de a fi când era în toane bune, lăsăm totul pentru el. Acum, după mulţi ani, văd cât de toxică era relaţia cu acel om şi cât de lipsită de minte am putut să fiu să accept lipsa lui de respect. Şi da, e adevărat că, stând în casă cu un om dezechilibrat, te dezechilibrezi şi tu. El nu caută o parteneră de viaţă cu care să construiască ceva sau să trăiască experienţe înălţătoare, ci o victimă pe baza căreia să îşi poate duce stilul de viaţă cât mai uşor posibil în condiţiile lui. Altfel nu poate. Cred că asta e valabil şi pentru bărbaţii care au întâlnit femei cu astfel de probleme. (Probabil că cei în cauză care vor citi acest articol vor confirma toate aceste lucruri). Mai interesant este că mulţi oameni nu ştiu că astfel de oameni pot exista. Eu, una, clar nu am ştiut, până nu m-am văzut pusă în faţă minciunilor şi furturilor lui sub acelaşi acoperiş (lucru pentru care nu se acordă pedeapsa cu închisoarea, conform secţiei de poliţie la care am fost nevoită să apelez, şi atunci, împotriva voinţei mele. Atât de tare îmi doream ca el să fie bine, încât voiam să muşamalizez tot conflictul creat între familiile noastre, noi nefiind căsătoriţi).
Deci, soluţia este ca aceste persoane să fie evitate cât de mult posibil. Atenţie la jocurile de noroc, pariuri, sume care lipsesc periodic din portofel, ieşiri din casă la ore târzii, telefoane la care se fereşte să răspundă în prezenţa partenerei/partenerului, şi o dorinţa exagerată de a fi plăcut şi adorat în ochii celorlalţi (pe baza cărora, persoana în cauză câştigă credibilitate să își ducă mai departe stilul de viaţă şi face victima să pară nebună). Ei generează conflictele pentru care îi învinovăţesc pe alţii. Asta e formă lor de a se ascunde şi de a-şi trăi experienţele. Ulterior am aflat de la o persoană care lucrează cu astfel de cazuri, că genul lor de comportament îşi are originea în relaţiile disfuncţionale cu ambii părinţi sau cu unul din ei (control exagerat la o vârstă înaintată, jigniri, conflicte, descurajări, violenţă, vorbitul de rău al celorlalte persoane din jur, ameninţări chiar şi prin mesaje). De aici am tras concluzia că relaţia lor cu părinţii poate fi un bun indicator dacă vrei să ştii cu cine ai de a face.
Nu mă simt comod să vorbesc despre această experienţă, dar totuşi am făcut-o în speranţa de a veni în ajutor persoanelor care au trecut sau trec printr-o experienţă similară. Când m-am despărţit de el, în urma unui şoc, căutam disperată să aflu păreri de la persoane cu experienţe similare, ca să mă conving că nu eram nebună.
Rolul persoanelor de acest gen este să ne înveţe lecţii. Chiar dacă nu ni le dorim, ele vin. Important este ce facem noi cu aceste lecţii pe mai departe. Am ales apoi dezvoltarea personală, ca să îmi înţeleg şi rezolv fricile din spatele acestei experienţe şi nu numai, dezvoltarea carierei, terminarea studiilor de master şi dezvoltarea unui cerc de prieteni atent ales. Încrederea nu se acordă, se dobândeşte în timp.
Comentariul lăsat de „Cineva” la articolul „N-a putut el minți cât am putut fi eu de proastă”
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
