* 83 de substanțe chimice în sortimentele de vopsea de ouă, cozonaci și drob, comercializate în hipermarket!
* Cozonac falsificat cu fibră de cartof și spărtură de soia!
* Coloranți cancerigeni în vopseaua de ouă!
* Drob cu 7 aditivi!
Acestea sunt atenționările pe care Asociația Pro Consumatori (APC) le face în preajma sărbătorilor de Paşte, atunci când mesele românilor sunt pline de mâncăruri tradiţionale, unele preparate în casă, altele cumpărate din magazine. În legătură cu acestea din urmă, este bine să ne informăm asupra ingredientelor pe care le au în compoziţie, căci este posibil să avem parte de surprize deloc plăcute.
Astfel, în urma studiului realizat de către specialiştii APC, în cele 17 sortimente de vopsea de ouă analizate au fost identificaţi 32 de aditivi alimentari (printre care E 202 – sorbat de potasiu; E 211 – benzoat de sodiu; E 223 – metabisulfit de sodiu; E 524 – hidroxid de sodiu (soda caustică, leșie); E 470b – săruri de magneziu ale acizilor grași; E 555 – silicat alumino potasic – antiaglomerant).
„Vopseaua de ouă conține diferiți coloranți în funcție de culoarea pe care o oferă (E101ii, E102, E104, E110, E120, E122, E127, E131, E132, E133, E141ii, E151, E160b, E171, E172). Deși ei sunt numiți generic „coloranți alimentari”, totuși prezintă toxicitate asupra organismului uman. Se fixează cu ușurintă pe suprafața exterioară a cojii de ou. Teoretic nu ar trebui să fie ingerați. Și totuși, ei ajung în stomac. Cum? Coloranții pot penetra ușor coaja oului fiert către interiorul acestuia. De cele mai multe ori observăm acest fapt, deoarece suprafața albușului capătă o nuanță în tonul în care coaja oului este colorată. Mai mult, mâinile noastre preiau colorantul de pe coajă și îl aduc pe suprafața albușului. Astfel, împreună cu oul consumăm și colorantul! Există numeroase studii știintifice care demonstrează că nu este deloc sănătos să folosim coloranți alimentari „artificiali” (compuși de sinteză) în compoziția alimentelor. Motivele principale sunt efectele adverse care însoțesc consumul lor, cum ar fi hiperactivitatea (ADHD) și reacții alergice mai ales la copii, stări de migrenă, astm și chiar cancer. Vopseaua tipografică constituie uneori alternativa pentru vopsirea ouălor. În acest caz, riscurile de îmbolnăvire se amplifică considerabil față de cazul utilizării coloranților alimentari. Vopseaua tipografică conține hidrocarburi (alcani, izoalcani), hidrochinone, săruri organice, toate cu acțiune iritantă la contactul direct cu ochii și pielea, adevărate otrăvuri atunci când, accidental, sunt ingerate. Vopseaua tipografică nu trebuie să intre în contact cu alimentele!” Lector univ. dr. Mădălina Săndulescu, Departamentul de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din București.
În cei 31 de cozonaci analizați s-au identificat 33 de aditivi alimentari (printre care E120 – acidul carminic; E133 – albastru briliant; E171 – dioxid de titan; E211 – benzoat de sodiu; E412 – gumă de guar; E415 – gumă de xantan; E464 – hidroxipropilmetilceluloză; E950 – acesulfam de potasiu; E952 – ciclamat de sodiu; E954 – zaharina; E1520 – propilen glicol).
„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip. La fiecare aliment, prospețimea este cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura întreaga cantitate de nutrienți existentă în acestea, în plus, ne putem proteja și de eventuale toxinfecții alimentare generate de alimentele în curs de alterare.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
În cele 9 sortimente de drob s-au identificat 16 aditivi alimentari (E262 – acetați de sodiu; E315 – acid izoascorbic; E316 – eritorbat de sodiu; E407 – caragenan; E450 – difosfați; E451 – trifosfați; E452 – polifosfați; E520 – nitrit de sodiu; E621 – glutamat monosodic etc).
Studiul complet poate fi citit aici.
Citiţi şi
Nu se pot interzice greierii de la consum, dar nu ne obligă nimeni să-i mâncăm. Are cine
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
