Deşi primul răspuns care ne vine în minte gravitează în jurul verbelor „a fi” (frumoasă, suplă, atrăgătoare, misterioasă…) şi „a avea” (de la bani la stil, eleganţă şi bun gust), eu cred că o femeie poate stârni invidia (din punctul meu de vedere, un fel de admiraţie dusă la extrem) şi datorită verbului „a şti” (cum să privească un bărbat, cum să trateze o relaţie, cum să iasă dintr-o încurcătură, cum să se îmbrace, cum să cumpere…). Şi spun asta pentru că am cunoscut femei cu care mama natură a fost exagerat de generoasă, dar care, cumva, au lipsit de la lecţia lui „a şti”. Femei care, deşi aveau o lume la picioare, nu ştiau cum să trăiască. Femei frumoase, dar prea naive, femei bogate, dar prea arogante, femei pe care ai putea să ţi le doreşti ca model sau pe care ai fi putut să le invidiezi cu sinceritate, dacă ar fi respirat atitudine, intuiţie, iscusinţă.
Femeia care se construieşte pe sine cu răbdare, atenţie şi neîntreruptă îngăduinţă faţă de ea însăşi, femeia care ştie ce alegeri să facă, când şi de unde, astfel încât să facă minuni din lucruri mundane este femeia pe care eu încă o mai caut în mine însămi. Femeia clasică şi modernă în acelaşi timp, femeia pe ale cărei dorinţe se mulează însăşi viaţa şi nu invers. Femeia-femeie, femeia-mamă, femeia-soţie, cea care ştie mereu ce decizie să ia. Cea care ştie să gestioneze abil iţele unui prezent tot mai amplu, tot mai complex. Cea care ştie să navigheze printre gheţarii zilei şi cea care ştie să-şi odihnească şăgalnic privirea în ochii bărbatului ei. Cea care dă fără să ceară. Pentru că nu are nevoie. E diafană ca un vis, dar reală precum oricare alta. Și pricepută. Pentru că, de fapt, ştie ce vrea. Şi în sfera pragmatică a existenţei (când știe de unde să cumpere și lustre interioare, și lenjerii de pat ieftine, dar bune), şi în cea subtilă a devenirii sufleteşti.
Cu alte cuvinte, caut în mine femeia pe care aş invidia-o pentru ce este, pentru ce are, dar, mai ales, pentru ce ştie.
Citiţi şi
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
