De clipa aia, în care te-am văzut și ne-am privit, suflet în suflet, pentru întâia oară…
De strânsoarea mâinii tale, puternice pentru fragilitatea mea…
De zâmbetele tale, scăpate parcă pe furiș…
De ochii tăi, timizi, însă dornici de cercetare…
De obrajii tăi, ce prindeau culoare…
De întrebările nerostite din privirea ta…
De vocea ta, sigură, intensă…
De cuvintele tale, atent alese…
De măiestria în care îți așezai literele în cuvinte și pe-acestea-n fraze…
De încrederea în mine, recăpătată lângă tine…
De curajul și forța pe care mi le-ai redat, pas cu pas, sfat cu sfat…
De sprijinul tău, de toate felurile, în momente în care nici nu ți-l ceream…
De emoțiile incredibile, stârnite și trăite cu tine…
De pasiunea, aproape needucată, pe care am simțit-o la tine…
De mirosul tău, ah cât îi duc dorul și dânsului…
De îmbrățișările tale, ce mă făceau să simt siguranță, tihnă și dorință…
De tine…
De noi, de povestea noastră specială, unică…
De fapt, suflet, astăzi îmi este dor de mine… de mine îndrăgostită de tine!
~ O iubire neconcretizată va fi mereu o iubire de neuitat, dacă nu chiar iubirea vieții tale… ~
Pe Ștefania o găsiți întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Obsesia perfecțiunii – The American (Joika)
Îl aștept pe Moș Crăciun. Ca în fiecare an din ultimii treizeci
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
