iubește-mă tu când eu uit să mă mai iubesc.
te rog, în zile ca astea în care de-atâta frig îngheață timpul,
iubește-mă tu când îți apar în prag cu părul împrăștiat,
în puloverele mele cu o mărime mai mare,
cu fața mea nedormită. te rog,
iubește-mă chiar și atunci când crezi
că-s un cub rubik ce nu poate fi rezolvat,
rătăcește-te cu mine prin mine când mă pierd de mine însămi.
iubește-mă tu când sunt o busolă cu acele stricate,
chiar dacă n-o să știu să-ți arăt calea corectă
și-o să fiu o călăuză proastă
ce n-o să știe să te ducă-n Zona.
iubește-mă tu când plâng și iubește-mă tu să mă-nflorești,
să cresc ca floarea la soarele dragului tău de mine.
iubește-mă tu când eu mă detest și nu mă-ncape lumea
și-mi vine să m-ascund în scorburile tristeții.
Nu mă lasă, căci dacă tu mă lași mă las și eu.
iubește-mă tu cu blugii mei largi de băiat și tricourile mele albe,
când parcă-s croită șui.
iubește-mă tu fiindcă la nunta mea nu vreau pantofi,
ci teniși. albi. cu șireturi murdare.
să se vadă că umblu prin mlaștinile din mine și nu m-ascund,
să se vadă că pașii mei miros a asfalt încins de atâta drum bătut
în lung și-n lat ca să mă caut.
iubește-mă tu când eu ies din mine și mă privesc
ca pe-un tablou din care a fugit arta
și-a rămăs un kitsch scârbos pe care nu pot să-l accept.
iubește-mă tu când dau cu mătura prin gânduri
și arunc gunoiul minții mele de nimic
care are impresia că nu știe nimic.
iubește-mă tu când nu știu să aprind aragazul
sau când vărs cafea pe el fiindcă mi-e somn.
adu-mi aminte că nu mă sparg ușor,
că nu-s din porțelan
și că pot să nasc furtuni așa cum nasc brize calde,
ca cele din vamă. și da,
iubește-mă tu când o să mergem în vama veche
și o să uit de mine într-atât încât să-mi amintești tu cine sunt.
iubește-mă tu în nopțile în care o să înmoi pernele-n lacrimi
fiindcă nu-mi ies scenele la actorie și mă deprimă
că nu înțeleg nimic din ce-i în jur.
iubește-mă că râd abia după zece minute la un banc
astfel încât cine nu mă știe mă ia de blondă.
iubește-mă tu pentru că știi că nu-s așa,
ci că pur și simplu glumele nu-s punctul meu forte.
iubește-mă tu când mă ții de mâna dreaptă
și îți dau drumul de fiecare dată când trecem pe lângă biserici,
să mă-nchin.
iubește-mă tu când eu uit s-o mai fac.
iubește-mă tu să pot să mă iubesc și eu.
Pe Cătălina o găsiţi şi aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
