Draga mea,
Societatea te-a judecat şi te-a blamat dintotdeauna, numindu-te în fel şi chip: femeie de moravuri uşoare, distrugătoare de familii, curvă.
Tu, negând cu vehemenţă apelativele pe care le consideri jignitoare şi adaptându-te la trendul decadent al moravurilor de azi, preferi să te consideri o femeie puternică, independentă, cu mult gust pentru viaţă. Îţi croieşti singură fericirea, căci ţi s-a spus că eşti frumoasă, drept dovadă zecile de complimente primite via reţele sociale de fiecare dată cand îţi schimbi tunsoarea, culoarea părului sau mănânci un şoricel de ciocolată, eşti seducătoare, căci uite câţi bărbaţi ai reuşit să aduci la picioarele tale într-un singur an, eşti puternică şi nu pui tu la suflet vorbele tuturor proastelor ai căror bărbaţi i-ai îndepărtat de casă pentru o escapadă la mare, de dragul unei poşete noi şi al câtorva poze în albumul viteţii tale, publicat sub numele „fericire”.
Lista proastelor invidioase pe succesul şi fericirea ta este lungă şi zâmbeşti la gândul că nu vei dormi singură nici în noaptea asta, ci cu bărbatul alteia. Dar ce contează, e al tău când e cu tine şi pe tine te iubeşte, doar ţi-a dovedit-o cu fiecare bijuterie, hăinuţă de blană sau cutie de bomboane cumpărată.
E al tău pentru că a venit la tine speriat la gândul că va deveni tată când nu se simţea pregătit, e al tău pentru că a venit la tine copleşit de ritmul vieţii şi lipsa comunicării în relaţia cu cealaltă, e al tău pentru că îi place să se simtă vânător după ce şi-a dus copiii la şcoală, e al tău pentru că e slab şi caută ceva uşor, la îndemână, e al tău pentru că sufletul, inteligenţa şi educaţia nu îi permit să aleagă peste nivelul lui.
Ea e aşa cum spui tu, proastă. Calcă, spală, găteşte, creşte copiii, are grijă de el aşa cum a educat-o pe ea mama ei şi aşa cum înţelege ea iubirea: cu pasiune, loialitate şi sinceritate pentru un singur bărbat.
Ea a pierdut timpul şi banii investind în ea, făcând studii înalte care să o ajute să îşi croiască un drum decent în viaţă prin forţe proprii, iar mândria ei de om self made tu n-ai s-o poţi înţelege niciodată, căci pentru tine fericirea pe care o propovăduieşti, viaţa însăşi începe şi se termină pe marginea patului.
Ea nu e nici robot, nici sfântă, nici rece, nici fiţoasă şi, mai important, ea nu îţi e rivală. Pentru ea, viaţa e mai mult decât rivalitatea pentru un bărbat fără demnitate cu .
Fericirea pentru ea a fost când a aflat că va deveni mamă şi pentru prima dată a ascultat inimioara copilului ei bătând. I-a promis că va avea grijă de el şi nu va lăsa pe nimeni să îi facă rău, că îi va arăta lumea şi îl va învăţa să fie un om drept şi mândru, că îl va iubi cu toată fiinţa ei până în ultima clipă.
O deşteaptă ca tine nu putea accepta o asemenea înfrângere în războiul pe care îl purtai cu un inamic inexistent pentru un premiu efemer. Ai pierdut nopţi întregi la telefon, ai plâns lacrimi reci, ai făcut promisiuni, ai jurat, toate pentru a te asigura că vei câştiga „marea luptă” şi ai câştigat!
Copilul proastei a murit.
Oglinda ei arată acum umbra unei femei care a fost odată fericită. Oglinda ta arată o femeie fericită, încă o rundă de poze la munte sau la mare cu comentariul „fericirea este doar a celor care o merită”, „trăieşte clipa”, „believe”, încă o prăjitură de ciocolată şi încă un fotograf.
O cititoare
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.